 OBLIGATI SÃ SPUNÃ CÃ ÎSI PÃRÃSESC COPIII
• pãrintii ce vor pleca la muncã în strãinãtate vor fi obligati sã anunte primãriile si Protectia Copilului • scopul proiectului de lege este de a monitoriza mai atent soarta copiilor abandonati • în Neamt existau anul trecut aproximativ 16.000 de copii ce aveau unul sau ambii pãrinti plecati în Occident Pãrintii care vor pleca anul acesta la muncã în strãinãtate vor fi obligati ca anterior sã anunte asistentii sociali de la primãria unde domiciliazã dar si pe angajatii de la Protectia Copilului. Ei vor trebui sã precizeze pe cît timp intentioneazã sã plece, în grija cui va rãmîne copilul iar cel care va avea grijã de acesta va trebui sã fie apt fizic si psihic sã se îngrijeascã de o bunã crestere si educatie pentru minor. Acestea sînt doar cîteva dintre prevederile ce se regãsesc într-un proiect de lege care la începutul acestei sãptãmîni a fost adoptat de Senat si trebuie sã treacã si de votul Camerei Deputatilor. Dacã va primi si avizul acestora, legea va intra în dezbatere publicã timp de o lunã urmînd ca ulterior sã intre în vigoare. Potrivit proiectului, pãrintele care urmeazã sã obtinã un contract de muncã în strãinãtate va fi obligat sã numeascã o persoanã, din familia extinsã, în grija cãreia va rãmîne minorul. Aceasta trebuie sã fie cu cel putin 18 ani mai în vîrstã decît copilul încredintat, sã dispunã de echivalentul salariului minim brut pe economie, sã fie familiarizatã cu cresterea unui copil si sã nu aibã în îngrijire mai mult de trei minori. Initiatorii mai propun ca persoana în grija cãreia va fi lãsat copilul sã treacã de un test psihologic, realizat de un specialist din cadrul primãriei localitãtii de resedintã. ÃŽn proiect se mai prevede cã, în situatia în care minorul nu este tratat corespunzãtor, acesta poate fi mutat într-un centru de plasament la initiativa Directiei Generale de Asistentã Socialã si Protectia Copilului.
„Cumpãrarea afectiunii cu daruri scumpe sau cu bani nu este o rezolvare“
„ÃŽn principiu, cred cã initiativa este una bunã, pentru cã fenomenul copiilor lãsati singuri de cãtre pãrintii care pleacã la muncã în strãinãtate a luat amploare în ultimii ani. ÃŽn acest moment, sînt obligati sã anunte cã pleacã în strãinãtate doar cei care o fac cu un contract de muncã legal. Viitoarea lege îi va obliga pe toti. Cred cã va fi mai bine deoarece vom putea monitoriza mai bine situatia acestora si putea interveni în momentul în care este o problemã. Dupã pãrerea mea însã, cred cã problema copiilor poate fi rezolvatã chiar de cãtre pãrinti. Astfel, dacã acestia pleacã în mod responsabil si discutã cu copii cãrora le precizeazã foarte clar cã merg la muncã pe o perioadã bine determinatã pentru a le fi mai bine tuturor, copiii vor suporta mai usor aceste despãrtiri. Dacã însã pãrintii pleacã si uitã sã mai revinã si încep sã gãseascã tot felul de scuze pentru a nu se mai întoarce, copilul se simte abandonat si de aici încep problemele. Nici cumpãrarea afectiunii cu daruri scumpe sau cu bani nu este o rezolvare, copiii avînd nevoie în primul rînd de afectiune si de grijã pãrinteascã“, a declarat Eugen Simion, sef Serviciu Copil Abuzat din cadrul Directiei de Asistentã Socialã si Protectie a Copilului Neamt. Anul trecut, inspectorii de la DGASCP Neamt au intervenit în cazul a 25 de copii ce aveau unul sau ambii pãrinti plecati la muncã în strãinãtate si care au fost la un pas de abandon. S-a fãcut consilierea rudelor, a copiilor si astfel s-a prevenit la limitã institutionalizarea acestora în centre speciale. Alti 100 de copiii cu pãrintii plecati au fost monitoriozati deoarece existau probleme în familiile în care ajunseserã.
Abandonul scolar si depresiile, problemele frecvente ale copiilor fãrã pãrinti
La nivelul judetului nu existã statistici oficiale care sã arate exact cîti copii au unul sau ambii pãrinti plecati. Totusi, unele cifre adunate de cãtre Inspectoratul Scolar sînt îngrijorãtoare. Astfel, la nivelul anului trecut s-a stabilit cã existau aproximativ 10.000 prescolari si elevi ce aveau unul dintre pãrinti plecati în Occident, la muncã iar circa 6.000 aveau ambii pãrinti plecatii. Unii erau abandonati de ani buni si educatorii sau dascãlii încercau în felul lor si în limita posibilitãtilor sã suplineascã aceste absente dureroase. Din pãcate însã, acestea gesturi nu sînt suficiente motiv pentru care copiii sînt mai predispusi la probleme de afectivitate, la rezultate slabe la învãtãturã, la abandon scolar si chiar la depresii, uneori foarte grave ce merg pînã la sinucidere. Cadrele didactice îi au în vedere pe acesti scolari dar sînt constiente cã nu pot suplini familiile.
„Sînt cazuri si cazuri. Din pãcate, acesti copii care cresc fãrã pãrinti sînt cei mai predisputi la abandonul scolar sau sînt cei care au rezultate slabe la învãtãturã. ÃŽn lipsa unei familii, a unui mediu familial potrivit scoala nu poate face educatie deplinã. Scoala si familia sînt doi parteneri care trebuie sã conlucreze pentru reusita unui copil. Asa cum nu poti învãta carte în familie, nu poti educa un copil care duce dorul pãrintilor. Si mai trist este atunci cînd copilul trãieste într-o lungã asteptare a celor care i-au dat viatã si dupã oarece vreme se trezeste abandonat, crescut de rude sãrace. Este momentul critic, în care minorul nu mai rezistã, în care va cãuta sã îsi gãseascã ceva de fãcut sau pur si simplu va simti nevoia sã se rezbune si va intra în conflict cu scoala, cu profesorii, cu cei din jur. De cîte ori am avut ocazia, le-am recomandat colegilor mei sã îi aibã în vedere în mod special pe acesti copii, care cresc cu dorul de pãrinti si sã încerce sã si-i apropie, sã îi ajute sã depãseascã suferinta, sã le fie un sprijin“, a declarat inspectorul general Luminita Georgeta Vîrlan.
|
Autentificare
