METODE INEDITE DE FURT

• ultima găselnită în materie de furturi o constituie sustragerea plăcutelor de înmatriculare de la autoturisme • acestea sînt montate la alte autovehicule, care sînt folosite la furtul de carburant • inventivitatea infractorilor nu are limite • se comit înselăciuni chiar si de către persoane care sînt în închisoare • politistii ne sfătuiesc să avem mare grijă cui îi deschidem usa •

Inventivitatea infractorilor pare fără limite în „munca“ de a pune la cale noi metode de actiune. Ultima găselnită o constituie sustragerea plăcutelor de înmatriculare de la autoturisme, politistii pietreni confruntîndu-se în ultima perioadă cu astfel de situatii. În nici o lună, în Piatra Neamt, s-au înregistrat 5 astfel de fapte, cu mentiunea că două au avut loc într-o parcare din zona Inspectoratului Scolar si Casei de Asigurări de Sănătate. Primul furt a avut loc cel mai probabil, în noaptea de 21/22 iunie, iar al doilea într-o noapte de la mijlocul săptămînii trecute. „Am rămas surprins să constat la venirea de la serviciu că masina parcată nu mai avea în partea din fată plăcuta cu numărul. Am crezut că cineva mi-a făcut o farsă, dar nu a fost vorba de asa ceva. Surpriza a fost si mai mare cînd am văzut că nici cea din spate nu era. Nici urmă de smulgere sau fortare. Suruburile de la plăcute fuseseră desfiletate, semn că autorii au venit dotati cu ce le trebuie pentru a actiona“, ne-a declarat unul dintre cei în cauză. Logic, apare o întrebare: de ce se dedau infractorii la astfel de fapte. Răspunsul a fost găsit de politistii nemteni după ce au stat de vorbă cu colegi din alte judete. Plăcutele sustrase de pe autoturisme pot fi folosite cu succes la furtul de carburant. Hotii montează plăcutele furate la propriile autovehicule, după care alimentează la diverse benzinării si fug fără să plătească. De regulă, în astfel de situatii, angajatii statiilor de carburanti nu-si fac mari griji. Ei se bazează pe faptul că hotii vor fi prinsi cu ajutorul imaginilor video captate de camerele de supraveghere. Într-adevăr, respectivele camere surprind si numerele de înmatriculare ale autovehiculelor, numai că în momentul în care se face verificarea în baza de date a politiei se constată că acestea au fost furate. În Piatra Neamt, spun politistii, nu s-a înregistrat nici un astfel de caz în ultimele luni, semn că plăcutele furate sînt folosite în alte judete. Pentru a stopa comiterea unor astfel de fapte, proprietarii benzinăriilor ar trebui să se doteze cu camere performante, care să poată ajuta politistii la identificarea facială.

Escrocii actionează si din puscărie

Gabriela Oltea Neagu, de 20 de ani, din Tîrgusoru Vechi,
Prahova, este judecată la Piatra Neamt pentru complicitate la înselăciune. Tînăra este acuzată că ar fi încasat banii unui pietrean care fusese păcălit printr-un mesaj pe telefonul mobil că ar fi cîstigat un premiu în euro. Liviu P., din Piatra Neamt, a primit un mesaj prin care a fost înstiintat că ar fi cîstigat 20.000 de euro, dar trebuia să depună într-un cont o sumă de bani. A plătit în total 9.500. Abia cînd a văzut că marele cîstig nu mai vine, a anuntat oamenii legii. Ulterior s-a stabilit că numărul de cont unde au ajuns banii apartinea inculpatei. La audieri aceasta a sustinut că totul a fost pus la cale de un cunoscut care se afla într-un penitenciar si că ea nu a făcut decît să ridice banii. Anchetatorii au mai aflat că tînăra mai fusese cercetată pentru fapte similare, împreună cu sotul ei Ion Neagu, care se află în Penitenciarul Aiud. Într-un rechizitoriu al Parchetului Brasov se arăta că inculpata, împreună cu sotul, ar mai fi comis fapte similare în perioada iunie 2009-septembrie 2010. Atunci au înselat 91 de persoane cu aproape jumătate de miliard de lei vechi. Magistratii brasoveni au stabilit că mesajele sms erau date de Ion Neagu, din penitenciar. Într-un alt caz, doi nemteni si un brasovean, care s-au cunoscut în penitenciar au uzat de aceeasi stratagie. Acuzatii, Iulian L., din Piatra Neamt, Gheorghe D., din Grumăzesti si un brasovean de 24 de ani, erau închisi la Penitenciarul Miercurea Ciuc. Cei 3 le spuneau victimelor că au cîstigat un premiu si că trebuie să dea niste bani, reprezentînd comisioane bancare. Ulterior, îsi contactau rude aflate în libertate care erau dispuse să ridice sumele de bani trimise. O victimă, Elena C., de 75 de ani, din Fălticeni, a plătit un „comision“ de 80 de milioane pentru un presupus premiu de 830 de milioane. Un alt păcălit, un tînăr de 30 de ani, din Suceava, a virat 273 de milioane vechi într-un cont, convins că a cîstigat 20.000 de euro.

Falsi angajati ai unor institutii sau firme de utilităti

În ultima perioadă s-au înregistrat mai multe fapte de furt, cu un
mod de operare deosebit. Este vorba de acei infractori care, sub
pretextul că sînt angajati ai unor institutii sau firme de utilităti bat la usile nemtenilor. Odată ajunsi în locuintă, hotii actionează si sustrag
bunuri de valoare. Asa s-a întîmplat acum vreo 3 luni, cînd o bătrînă, de 79 de ani, din Piatra Neamt, a plătit cu vîrf si îndesat imprudenta de a primi în casă o persoană necunoscută. Aceasta, în cîrdăsie cu o alta, i-a sustras 5.000 de euro si 20.000 de lei, economiile de-o viată ale Paraschivei M. O tînără, de circa 35 de ani, a sunat la usa apartamentului bătrînei, situat pe strada Mihai Eminescu. „Din spusele mamei, tînăra era îmbrăcată bine, cu haină din piele, iar pe umăr avea o geantă modernă cu cataramă. S-a recomandat a fi angajată a primăriei si a spus că împarte ajutoare. Mama a primit-o pe hol, însă escroaca a insistat să meargă în bucătărie. Odată ajunsă aici, tînăra i-a cerut mamei să închidă usa, sub pretextul că era curent“, a declarat fiul victimei. Cît cele două au stat de vorbă în bucătărie, adică aproximativ un sfert de oră, usa de la intrarea în locuintă a rămas deschisă. În aceste conditii, complicea tinerei a intrat în apartament si s-a oprit în sufragerie. A căutat prin încăpere si într-un dulap a găsit o cutie în care se aflau cei peste 400 de milioane de lei vechi. Apoi, a ascuns cutia goală sub o cuvertură, după care a plecat, fiind urmată la scurt timp de partenera de escrocherii.

Cauciucul spart, metodă de jefuit soferii

De-a lungul timpului, infractorii au uzat si de alte metode. Una dintre ele viza jefuirea celor care intrau în diverse institutii bancare sau case de schimb valutar, mizîndu-se pe faptul că urmau să efectueze tranzactii financiare. Victima era filată încă din parcarea unde-si lăsa masina si apoi în trafic, iar în momentul unei opriri pe traseu hotii sparg un cauciuc. După ce revine la autoturism, proprietarul constată că are pană si vrea să schimbe roata. În acest timp, bunurile care le are asupra sa sînt lăsate în masina descuiată, furtul gentilor sau a borsetelor fiind doar o chestiune de tupeu. Că este asa o demonstrează un caz petrecut acum cîtiva ani, păgubit fiind un cetătean german. Autorul nu era localnic, sosind pe meleaguri nemtene din Chiajna, Ilfov. El s-a postat lîngă o casă de schimb valutar, a observat că străinul schimbase bani, că apoi a pus servieta cu bani în masină si a plecat. În momentul în care a oprit într-o parcare, infractorul a întepat un pneu de la Mercedesul germanului si cînd acesta s-a întors s-a oferit să-l ajute. Cînd proprietarul s-a dus în spatele masinii pentru a lua cricul si rezerva, hotul a deschis portiera, a sustras servieta si s-a făcut nevăzut. Prada a constat în 121 milioane de lei si 1.900 de euro. A fost identificat pe baza amprentelor papilare lăsate pe autoturism si prins în vama Curtici, cînd încerca să plece din tară.

Sutii

Hotii din buzunare, sau sutii după cum li se mai spune, actionează în miljoacele de transport în comun sau în locuri aglomerate în echipe de 3 sau 4, fiecare avînd un rol bine stabilit. Doi creează o busculadă sau se ceartă pentru a distrage atentia, moment în care hotul actionează. Apoi portofelul sau banii sînt plasati imediat. Chiar dacă victima se sesizează, prada este de mult la altul, care în aparentă nici nu-i cunoaste. Trebuie stiut faptul că hotii de buzunare se îmbracă curat, chiar elegant, pentru a nu bate la ochi si pentru a poza în persoane onorabile. O altă metodă de furt este cea denumită „haina“, care se practică în piete si magazine. Pe mîna stîngă se poartă de regulă o geacă sau un sacou, cu care se acoperă buzunarul sau geanta victimei. Cu dreapta se operează. „Munca“ este mult usurată dacă se observă din timp în care buzunar se află banii. Un loc de unde se aleg victimele sînt sediile diverselor institutii financiare. Odată stabilită „tinta“, ea este urmărită pas cu pas pînă ce este prinsă la înghesuială si „lucrată“, dacă se poate, mizîndu-se pe faptul că sumele scoase au ca destinatie achizitionarea unor bunuri. Pentru a nu avea de-a face cu un hot de buzunare, este bine ca cetătenii să nu scoată la vedere în public mari sume de bani, iar portofelul să se afle tot timpul într-un loc sigur. Cele mai sigure victime se dovedesc a fi bătrînii, dar mai ales cei care au consumat în exces băuturi alcoolice, pentru că nu mai reactionează la o îmbrîncire sau la o busculadă. Sînt evitate persoanele tinere pentru că au prezentă de spirit, dar si pentru că hotii stiu că nu prea au bani. De remarcat este faptul că pe stradă sau în timpul furtului, hotii folosesc un limbaj format din argouri, pe care cei din jur nu pot să-l înteleagă. De exemplu se va spune „vastu-n caraiman“ si nu „am băgat mîna în buzunar“, „mortu“ si nu portofel, „pleavă“ si nu pradă slabă, „l-am bunghit“ si nu ală are bani, „tiră“, care înseamnă a tine paravan, „păgubosul“ si nu l-am făcut sau furat etc.

Naivitate sau...

Un caz petrecut la începutul acestui an demonstrază că naivitatea (ca să nu folosim un termen mai dur) unora întrece orice închipuire. Este vorba de lovitura dată de 6 tineri, cu vîrste cuprinse între 16 si 22 de ani, la locuinta unui sătean din zona Roznov, plecat la muncă în străinătate. Infractorii au furat 80.000 de euro si 800 de grame de bijuterii din aur, care se aflau într-o oală îngropată în fundatia casei. Ancheta a dus la recuperarea a mai bine de jumătate din suma furată, o brătară si diverse bunuri cumpărate cu banii proveniti din infractiune. Anchetatorii au aflat că de existenta ascunzătorii stia si fiica păgubitului, o adolescentă de vreo 15 ani, care a făcut greseala să se laude în fata colegilor cu comoara pe care tatăl o detine. De acest lucru au aflat si infractorii, furtul fiind lesne de comis mai ales că locuinta era în constructie. Timp de o săptămînă, hotii au dus-o ca în paradis. Au cheltuit sume imense la jocuri electronice si s-au distrat prin cluburi. Unul dintre ei si-a cumpărat chiar un autoturism, altul mobilă, plus haine de „fite“ de la magazine de firmă. În primă fază, cînd au primit reclamatia, politistii au crezut că este vorba de o glumă proastă, însă după ce au făcut verificări si-au dat seama că păgubitul, care lucrează de mai bine de 14 ani în Italia putea să detină o sumă atît de mare de bani.

CASETĂ

Un jaf la 3 zile, 14 furturi pe zi

În Neamt, în primul trimestru al acestui an s-au înregistrat 14 furturi
pe zi si o tîlhărie la 3 zile. Comparativ cu perioada similară din
2011, numărul infractiunilor de acest gen a crescut substantial.
Astfel, în primele 3 luni ale anului trecut s-au înregistrat 1.085 de
furturi si 31 de tîlhării, iar în 2.012 furturile au atins cota 1.273, iar
jafurile 37. Din cele 1.273 de furturi comise în acest an, 296 au fost din locuinte, 153 din firme si 115 din auto. Cît priveste faptul că aceste fapte au crescut, politistii spun că ele se datorează contextului economic si social, în majoritatea cazurilor fiind vorba de furturi de subzistentă. Hotii sparg locuinte si autovehicule, bunurile sustrase nefiind de valoare mare. De asemenea, prejudiciile create în urma tîlhăriilor sînt de cele mai multe ori neînsemnate.