Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Iulie 2012
LMMJVSD
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031     
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 31 Iulie 2012
TipŃreste articolul - Varianta pentru imprimantŃ Trimite acest articol unui prieten  prin email

METODE INEDITE DE FURT

• ultima g├úselnit├ú ├«n materie de furturi o constituie sustragerea pl├úcutelor de ├«nmatriculare de la autoturisme • acestea s├«nt montate la alte autovehicule, care s├«nt folosite la furtul de carburant • inventivitatea infractorilor nu are limite • se comit ├«nsel├úciuni chiar si de c├útre persoane care s├«nt ├«n ├«nchisoare • politistii ne sf├útuiesc s├ú avem mare grij├ú cui ├«i deschidem usa •

Inventivitatea infractorilor pare f├úr├ú limite ├«n „munca“ de a pune la cale noi metode de actiune. Ultima g├úselnit├ú o constituie sustragerea pl├úcutelor de ├«nmatriculare de la autoturisme, politistii pietreni confrunt├«ndu-se ├«n ultima perioad├ú cu astfel de situatii. ├Än nici o lun├ú, ├«n Piatra Neamt, s-au ├«nregistrat 5 astfel de fapte, cu mentiunea c├ú dou├ú au avut loc ├«ntr-o parcare din zona Inspectoratului Scolar si Casei de Asigur├úri de S├ún├útate. Primul furt a avut loc cel mai probabil, ├«n noaptea de 21/22 iunie, iar al doilea ├«ntr-o noapte de la mijlocul s├úpt├úm├«nii trecute. „Am r├úmas surprins s├ú constat la venirea de la serviciu c├ú masina parcat├ú nu mai avea ├«n partea din fat├ú pl├úcuta cu num├úrul. Am crezut c├ú cineva mi-a f├úcut o fars├ú, dar nu a fost vorba de asa ceva. Surpriza a fost si mai mare c├«nd am v├úzut c├ú nici cea din spate nu era. Nici urm├ú de smulgere sau fortare. Suruburile de la pl├úcute fuseser├ú desfiletate, semn c├ú autorii au venit dotati cu ce le trebuie pentru a actiona“, ne-a declarat unul dintre cei ├«n cauz├ú. Logic, apare o ├«ntrebare: de ce se dedau infractorii la astfel de fapte. R├úspunsul a fost g├úsit de politistii nemteni dup├ú ce au stat de vorb├ú cu colegi din alte judete. Pl├úcutele sustrase de pe autoturisme pot fi folosite cu succes la furtul de carburant. Hotii monteaz├ú pl├úcutele furate la propriile autovehicule, dup├ú care alimenteaz├ú la diverse benzin├úrii si fug f├úr├ú s├ú pl├úteasc├ú. De regul├ú, ├«n astfel de situatii, angajatii statiilor de carburanti nu-si fac mari griji. Ei se bazeaz├ú pe faptul c├ú hotii vor fi prinsi cu ajutorul imaginilor video captate de camerele de supraveghere. ├Äntr-adev├úr, respectivele camere surprind si numerele de ├«nmatriculare ale autovehiculelor, numai c├ú ├«n momentul ├«n care se face verificarea ├«n baza de date a politiei se constat├ú c├ú acestea au fost furate. ├Än Piatra Neamt, spun politistii, nu s-a ├«nregistrat nici un astfel de caz ├«n ultimele luni, semn c├ú pl├úcutele furate s├«nt folosite ├«n alte judete. Pentru a stopa comiterea unor astfel de fapte, proprietarii benzin├úriilor ar trebui s├ú se doteze cu camere performante, care s├ú poat├ú ajuta politistii la identificarea facial├ú.

Escrocii actioneazã si din puscãrie

Gabriela Oltea Neagu, de 20 de ani, din Tîrgusoru Vechi,
Prahova, este judecat├ú la Piatra Neamt pentru complicitate la ├«nsel├úciune. T├«n├úra este acuzat├ú c├ú ar fi ├«ncasat banii unui pietrean care fusese p├úc├úlit printr-un mesaj pe telefonul mobil c├ú ar fi c├«stigat un premiu ├«n euro. Liviu P., din Piatra Neamt, a primit un mesaj prin care a fost ├«nstiintat c├ú ar fi c├«stigat 20.000 de euro, dar trebuia s├ú depun├ú ├«ntr-un cont o sum├ú de bani. A pl├útit ├«n total 9.500. Abia c├«nd a v├úzut c├ú marele c├«stig nu mai vine, a anuntat oamenii legii. Ulterior s-a stabilit c├ú num├úrul de cont unde au ajuns banii apartinea inculpatei. La audieri aceasta a sustinut c├ú totul a fost pus la cale de un cunoscut care se afla ├«ntr-un penitenciar si c├ú ea nu a f├úcut dec├«t s├ú ridice banii. Anchetatorii au mai aflat c├ú t├«n├úra mai fusese cercetat├ú pentru fapte similare, ├«mpreun├ú cu sotul ei Ion Neagu, care se afl├ú ├«n Penitenciarul Aiud. ├Äntr-un rechizitoriu al Parchetului Brasov se ar├úta c├ú inculpata, ├«mpreun├ú cu sotul, ar mai fi comis fapte similare ├«n perioada iunie 2009-septembrie 2010. Atunci au ├«nselat 91 de persoane cu aproape jum├útate de miliard de lei vechi. Magistratii brasoveni au stabilit c├ú mesajele sms erau date de Ion Neagu, din penitenciar. ├Äntr-un alt caz, doi nemteni si un brasovean, care s-au cunoscut ├«n penitenciar au uzat de aceeasi stratagie. Acuzatii, Iulian L., din Piatra Neamt, Gheorghe D., din Grum├úzesti si un brasovean de 24 de ani, erau ├«nchisi la Penitenciarul Miercurea Ciuc. Cei 3 le spuneau victimelor c├ú au c├«stigat un premiu si c├ú trebuie s├ú dea niste bani, reprezent├«nd comisioane bancare. Ulterior, ├«si contactau rude aflate ├«n libertate care erau dispuse s├ú ridice sumele de bani trimise. O victim├ú, Elena C., de 75 de ani, din F├últiceni, a pl├útit un „comision“ de 80 de milioane pentru un presupus premiu de 830 de milioane. Un alt p├úc├úlit, un t├«n├úr de 30 de ani, din Suceava, a virat 273 de milioane vechi ├«ntr-un cont, convins c├ú a c├«stigat 20.000 de euro.

Falsi angajati ai unor institutii sau firme de utilitãti

În ultima perioadã s-au înregistrat mai multe fapte de furt, cu un
mod de operare deosebit. Este vorba de acei infractori care, sub
pretextul cã sînt angajati ai unor institutii sau firme de utilitãti bat la usile nemtenilor. Odatã ajunsi în locuintã, hotii actioneazã si sustrag
bunuri de valoare. Asa s-a ├«nt├«mplat acum vreo 3 luni, c├«nd o b├útr├«n├ú, de 79 de ani, din Piatra Neamt, a pl├útit cu v├«rf si ├«ndesat imprudenta de a primi ├«n cas├ú o persoan├ú necunoscut├ú. Aceasta, ├«n c├«rd├úsie cu o alta, i-a sustras 5.000 de euro si 20.000 de lei, economiile de-o viat├ú ale Paraschivei M. O t├«n├úr├ú, de circa 35 de ani, a sunat la usa apartamentului b├útr├«nei, situat pe strada Mihai Eminescu. „Din spusele mamei, t├«n├úra era ├«mbr├úcat├ú bine, cu hain├ú din piele, iar pe um├úr avea o geant├ú modern├ú cu cataram├ú. S-a recomandat a fi angajat├ú a prim├úriei si a spus c├ú ├«mparte ajutoare. Mama a primit-o pe hol, ├«ns├ú escroaca a insistat s├ú mearg├ú ├«n buc├út├úrie. Odat├ú ajuns├ú aici, t├«n├úra i-a cerut mamei s├ú ├«nchid├ú usa, sub pretextul c├ú era curent“, a declarat fiul victimei. C├«t cele dou├ú au stat de vorb├ú ├«n buc├út├úrie, adic├ú aproximativ un sfert de or├ú, usa de la intrarea ├«n locuint├ú a r├úmas deschis├ú. ├Än aceste conditii, complicea tinerei a intrat ├«n apartament si s-a oprit ├«n sufragerie. A c├úutat prin ├«nc├úpere si ├«ntr-un dulap a g├úsit o cutie ├«n care se aflau cei peste 400 de milioane de lei vechi. Apoi, a ascuns cutia goal├ú sub o cuvertur├ú, dup├ú care a plecat, fiind urmat├ú la scurt timp de partenera de escrocherii.

Cauciucul spart, metodã de jefuit soferii

De-a lungul timpului, infractorii au uzat si de alte metode. Una dintre ele viza jefuirea celor care intrau în diverse institutii bancare sau case de schimb valutar, mizîndu-se pe faptul cã urmau sã efectueze tranzactii financiare. Victima era filatã încã din parcarea unde-si lãsa masina si apoi în trafic, iar în momentul unei opriri pe traseu hotii sparg un cauciuc. Dupã ce revine la autoturism, proprietarul constatã cã are panã si vrea sã schimbe roata. În acest timp, bunurile care le are asupra sa sînt lãsate în masina descuiatã, furtul gentilor sau a borsetelor fiind doar o chestiune de tupeu. Cã este asa o demonstreazã un caz petrecut acum cîtiva ani, pãgubit fiind un cetãtean german. Autorul nu era localnic, sosind pe meleaguri nemtene din Chiajna, Ilfov. El s-a postat lîngã o casã de schimb valutar, a observat cã strãinul schimbase bani, cã apoi a pus servieta cu bani în masinã si a plecat. În momentul în care a oprit într-o parcare, infractorul a întepat un pneu de la Mercedesul germanului si cînd acesta s-a întors s-a oferit sã-l ajute. Cînd proprietarul s-a dus în spatele masinii pentru a lua cricul si rezerva, hotul a deschis portiera, a sustras servieta si s-a fãcut nevãzut. Prada a constat în 121 milioane de lei si 1.900 de euro. A fost identificat pe baza amprentelor papilare lãsate pe autoturism si prins în vama Curtici, cînd încerca sã plece din tarã.

Sutii

Hotii din buzunare, sau sutii dup├ú cum li se mai spune, actioneaz├ú ├«n miljoacele de transport ├«n comun sau ├«n locuri aglomerate ├«n echipe de 3 sau 4, fiecare av├«nd un rol bine stabilit. Doi creeaz├ú o busculad├ú sau se ceart├ú pentru a distrage atentia, moment ├«n care hotul actioneaz├ú. Apoi portofelul sau banii s├«nt plasati imediat. Chiar dac├ú victima se sesizeaz├ú, prada este de mult la altul, care ├«n aparent├ú nici nu-i cunoaste. Trebuie stiut faptul c├ú hotii de buzunare se ├«mbrac├ú curat, chiar elegant, pentru a nu bate la ochi si pentru a poza ├«n persoane onorabile. O alt├ú metod├ú de furt este cea denumit├ú „haina“, care se practic├ú ├«n piete si magazine. Pe m├«na st├«ng├ú se poart├ú de regul├ú o geac├ú sau un sacou, cu care se acoper├ú buzunarul sau geanta victimei. Cu dreapta se opereaz├ú. „Munca“ este mult usurat├ú dac├ú se observ├ú din timp ├«n care buzunar se afl├ú banii. Un loc de unde se aleg victimele s├«nt sediile diverselor institutii financiare. Odat├ú stabilit├ú „tinta“, ea este urm├úrit├ú pas cu pas p├«n├ú ce este prins├ú la ├«nghesuial├ú si „lucrat├ú“, dac├ú se poate, miz├«ndu-se pe faptul c├ú sumele scoase au ca destinatie achizitionarea unor bunuri. Pentru a nu avea de-a face cu un hot de buzunare, este bine ca cet├útenii s├ú nu scoat├ú la vedere ├«n public mari sume de bani, iar portofelul s├ú se afle tot timpul ├«ntr-un loc sigur. Cele mai sigure victime se dovedesc a fi b├útr├«nii, dar mai ales cei care au consumat ├«n exces b├úuturi alcoolice, pentru c├ú nu mai reactioneaz├ú la o ├«mbr├«ncire sau la o busculad├ú. S├«nt evitate persoanele tinere pentru c├ú au prezent├ú de spirit, dar si pentru c├ú hotii stiu c├ú nu prea au bani. De remarcat este faptul c├ú pe strad├ú sau ├«n timpul furtului, hotii folosesc un limbaj format din argouri, pe care cei din jur nu pot s├ú-l ├«nteleag├ú. De exemplu se va spune „vastu-n caraiman“ si nu „am b├úgat m├«na ├«n buzunar“, „mortu“ si nu portofel, „pleav├ú“ si nu prad├ú slab├ú, „l-am bunghit“ si nu al├ú are bani, „tir├ú“, care ├«nseamn├ú a tine paravan, „p├úgubosul“ si nu l-am f├úcut sau furat etc.

Naivitate sau...

Un caz petrecut la ├«nceputul acestui an demonstraz├ú c├ú naivitatea (ca s├ú nu folosim un termen mai dur) unora ├«ntrece orice ├«nchipuire. Este vorba de lovitura dat├ú de 6 tineri, cu v├«rste cuprinse ├«ntre 16 si 22 de ani, la locuinta unui s├útean din zona Roznov, plecat la munc├ú ├«n str├úin├útate. Infractorii au furat 80.000 de euro si 800 de grame de bijuterii din aur, care se aflau ├«ntr-o oal├ú ├«ngropat├ú ├«n fundatia casei. Ancheta a dus la recuperarea a mai bine de jum├útate din suma furat├ú, o br├útar├ú si diverse bunuri cump├úrate cu banii proveniti din infractiune. Anchetatorii au aflat c├ú de existenta ascunz├útorii stia si fiica p├úgubitului, o adolescent├ú de vreo 15 ani, care a f├úcut greseala s├ú se laude ├«n fata colegilor cu comoara pe care tat├úl o detine. De acest lucru au aflat si infractorii, furtul fiind lesne de comis mai ales c├ú locuinta era ├«n constructie. Timp de o s├úpt├úm├«n├ú, hotii au dus-o ca ├«n paradis. Au cheltuit sume imense la jocuri electronice si s-au distrat prin cluburi. Unul dintre ei si-a cump├úrat chiar un autoturism, altul mobil├ú, plus haine de „fite“ de la magazine de firm├ú. ├Än prim├ú faz├ú, c├«nd au primit reclamatia, politistii au crezut c├ú este vorba de o glum├ú proast├ú, ├«ns├ú dup├ú ce au f├úcut verific├úri si-au dat seama c├ú p├úgubitul, care lucreaz├ú de mai bine de 14 ani ├«n Italia putea s├ú detin├ú o sum├ú at├«t de mare de bani.

CASETÃ

Un jaf la 3 zile, 14 furturi pe zi

În Neamt, în primul trimestru al acestui an s-au înregistrat 14 furturi
pe zi si o tîlhãrie la 3 zile. Comparativ cu perioada similarã din
2011, numãrul infractiunilor de acest gen a crescut substantial.
Astfel, în primele 3 luni ale anului trecut s-au înregistrat 1.085 de
furturi si 31 de tîlhãrii, iar în 2.012 furturile au atins cota 1.273, iar
jafurile 37. Din cele 1.273 de furturi comise în acest an, 296 au fost din locuinte, 153 din firme si 115 din auto. Cît priveste faptul cã aceste fapte au crescut, politistii spun cã ele se datoreazã contextului economic si social, în majoritatea cazurilor fiind vorba de furturi de subzistentã. Hotii sparg locuinte si autovehicule, bunurile sustrase nefiind de valoare mare. De asemenea, prejudiciile create în urma tîlhãriilor sînt de cele mai multe ori neînsemnate.

Articol afisat de 3270 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(D. MURARU, G. MUNTEANU)
AdaugŃ comentariul tŃu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist´┐Ż nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective