Bacalaureatul profesional, sansa celor fãrã chef de carte
elevii vor putea opta pentru bacalaureatul profesional începînd cu anul scolar 2012-2013 • mai rãmîne o problemã de rezolvat - continutul materiilor care se studiazã în liceu • Noutate absolutã pentru absolventii de liceu din vara viitoare, care vor avea posibilitatea de a-si alege ce fel de bacalaureat vor sã sustinã: unul pentru destepti, care sã le dea posibilitatea de a-si continua studiile în facultãti, sau unul pentru cei mai putin dotati intelectual, care sã le ofere sansa de a intra în cîmpul muncii imediat dupã absolvire. Teoretic, lucrurile sunã bine si sînt îmbucurãtore pentru mii de elevi care nu au puterea de a trece de un examen riguros. Rãu este cã acei copii care vor alege bacalaureatul profesional vor face în liceu aceeasi materie neaerisitã, pe care o parcurg toti liceenii, fie cã vor sã aibã studii superioare sau nu. E adevãrat cã încã nu existã o metodologie în baza cãreia sã se organizeze BAC-ul la varã, astfel încît cei interesati de examen sã stie cu lux de amãnunte cum se va desfãsura, dar din ceea ce s-a anuntat pînã în prezent, mai sînt multe lucruri de pus la punct. Sigur e cã mergînd pe acest model, Ministerul Educatiei va avea satisfactia de a vedea un procent de promovabilitate frumos, poate spre dublu fatã de cît s-a înregistrat în ultimii doi ani, de cînd s-au introdus camerele video la examen. Ministrul Educatiei a precizat cã nivelul exigentei va fi acelasi la ambele tipuri de bacalaureat, precizînd cã nu poate fi vorba despre avantajarea elevilor care opteazã pentru bacalaureatul profesional. Pentru a putea fi pus în practicã, proiectul bacalaureatului diferentiat a trecut luni, 17 septembrie, prin analiza parlamentarilor. Senatorii au aprobat în plen, cu 73 de voturi „pentru“, 15 voturi „contra“ si o abtinere, legea care introduce bacalaureatul profesional, diplomã care nu permite urmarea unei facultãti, dar oferã un certificat recunoscut pe piata muncii. Dupã ce proiectul de lege a fost aprobat de Comisia pentru educatie din Senat, presedintele acestei comisii, Mihail Hãrdãu, a explicat cã „bacalaureatul clasic nu se modificã, dar primeste sintagma de «Bacalaureat national», care este bacalaureatul obisnuit“.
Sanse „mari“ de angajare... nicãieri
„Ceea ce a venit în plus este bacalaureatul numit profesional, care pãstreazã din bacalaureatul obisnuit doar probele de competente, care înseamnã competente de comunicare oralã la limba românã, la o limbã de circulatie internationalã si competenta digitalã si mai este a patra probã dacã sînt minoritãti, cea în limba maternã. Nu se mai parcurg celelalte probe, decît cã absolventul mai are un proiect însotit de o probã practicã în domeniul ales de el si o probã scrisã în competenta anteprenorialã. Acesta este traseul, dupã care elevul primeste o diplomã de bacalaureat profesional care îi dã un plus de valoare în accesul pe piata muncii“, a precizat el. „Mai sînt multe lucruri pe care trebuie sã le aflãm despre acest examen si le vom sti dupã ce va apãrea metodologia în baza cãreia sã se desfãsoare. Per ansamblu, cred cã el va da o sansã celor care terminã ruta progresivã si care nu pot sustine cu mare succes un examen la probe teoretice. Noi, ca directori, va trebui sã ne ocupãm de organizarea acestei evaluãri si sã o facem asa cum ne va impune metodologia“, a declarat Mariana Paleu, directorul Colegiului „Gheorghe Cartianu“ Piatra Neamt. Reprezentantii Ministerului Educatiei sustin cã motivul introducerii bacalaureatului profesional este adaptarea sistemului de învãtãmînt la piata muncii. „Orice absolvent de liceu care nu reuseste sã ia diploma de Bac, dar are bacalaureatul profesional, are un certificat de atestare a unei competente într-un anumit domeniu si poate lucra. ÃŽn realitate, acest absolvent are un parcurs al competentelor, are un proiect si are si un examen în competente anteprenoriale, care prin comparatie cu unul care nu are aceastã diplomã se dovedeste mai capabil sã desfãsoare o activitate în domeniul muncii. Este o formã de a satisface piata muncii mai bine. Nu rezolvã calitatea în învãtãmînt, nu aduce un plus de valoare, dar este un fel de a rãspunde unor situatii de la noi din tarã, pentru cã la ora actualã sînt în jur de 200.000 de absolventi care nu au loc de muncã“, a mai precizat senatorul Hãrdãu. Ce nu se spune oficial este cîti astfel de tineri poate absorbi piata muncii din România, în conditiile în care, pînã acum, cam toti absolventii de liceu cu sau fãrã Bac intrau automat în rîndurile somerilor. Solutia salvatoare rãmîn scolile profesionale, care sã functioneze cu specializãri cerute de piata muncii si care sã pregãteascã tineri care stiu dupã terminarea gimnaziului ce meserie vor sã facã.
|
Autentificare
