 LA SCOLI, C.A.P. MUNCA ÃŽN ZADAR
• valoarea lucrãrilor neplãtite prin scolile nemtene este de peste 97 miliarde de lei vechi • ca sã se termine proiectele de reabilitare, ar mai fi de executat lucrãri în valoare de 532 miliarde vechi • investitii mari au început în 2007 si 2008, dar de multe dintre ele s-a ales praful • patronii firmelor de contructii asteaptã cã doar, doar se va întîmpla o minune si-si vor recupera banii • Un morman de bani au de plãtit unitãtile de învãtãmînt din judetul Neamt cãtre constructorii care le-au prestat diverse lucrãri si un morman si mai mare ar trebui investit pentru ca lucrãrile de investitii începute sã ajungã la final. Conform unei statistici a Inspectoratului Scolar, 39 de unitãti de învãtãmînt mai au de suportat interventii sau de decontat lucrãrile care au fost efectuate. Vorbind în cifre, au fost executate si neplãtite lucrãri în valoare de 9.745.000 de lei, adicã peste 97 de miliarde de lei vechi. Aceastã sumã este asteptatã de diversi constructori, si ar trebui încasate în contul scolilor de la bugetele locale, de la Ministerul Educatiei sau de la bugetul de stat, în functie de care este sursa de finantare din fiecare proiect în parte. Lucrurile stau si mai rãu cînd e vorba despre banii necesari pentru a se finaliza lucrãrile începute. ÃŽn baza aceleiasi situatii de la ISJ Neamt, le-ar trebui scolilor 53.274.000 de lei, ceea ce înseamnã peste 532 de miliarde de lei vechi. Bani pe care nu prea îi mai are nimeni, iar rectificãrile de buget care se fac pe la CJ Neamt sau pe bazã de hotãrîre de Guvern nu au puterea de a le acoperi. Unele dintre unitãtile de învãtãmînt au norocul de a avea santierele încheiate, chiar dacã au facturi neplãtite pentru lucrãrile care le-au fost executate.
Scoli cu datorii
De exemplu, Scoala Curechistea, din comuna Grumãzesti, a intrat în reabilitare în anul 2007. Lucrarea s-a încheiat dar n-au fost plãtiti cei 4,42 miliarde de lei vechi, contravaloarea ei. Lucrurile stau si mai rãu la Scoala Vaduri, din Alexandru cel Bun, unde s-au fãcut investitii de 22 de miliarde de lei vechi, tot în 2007, si nu s-a plãtit nici un leu. ÃŽn ciuda restantelor, ambele unitãti au fost puse în functiune. Si lista poate continua cu Grãdinita Girov, unde s-a fãcut în 2008 reabilitare de 5,58 miliarde de lei vechi si a mai rãmas de executat un procent de 2% din lucrare, în valoare de 180 milioane de lei vechi. Unitatea functioneazã chiar dacã firma care a lucrat n-a primit banii. Se mai gãsesc în aceeasi situatie, dar cu „tunuri“ financiare mai mici Scoala Galu, din comuna Poiana Teiului (are datorii de 83.000 de lei noi), SAM Bîra (datorii de 74.000 de lei noi), Scoala Grozãvesti, din comuna Hangu (25.000 de lei), Semianarul Teologic Ortodox „Veniamin Costachi“ Mãnãstirea Neamt (45.000 de lei), Scoala Buhalnita, comuna Hangu (92.000 de lei), Colegiul National de Informaticã (315.000 de lei) etc. Cele mai multe proiecte de reabilitare, asigurare utilitãti sau reparatii capitale au început în 2007, adicã acum cinci ani. De prin 2009 a început sã se simtã criza economicã, astfel cã în 2010 si 2011 n-a mai demarat nici un santier prin scoli care sã functioneze pe bazã de bani de la bugetul statului. Directorii s-au limitat la cîrpeli si atît. Cu banii primiti de la primãrii abia s-au spãlat geamurile si s-a mai dat un var, iar cu banii pãrintilor s-au dotatã sãlile de clasã cu cele necesare pentru buna functionare a procesului instructiv-educativ.
„Teapa“ de la Vînãtori Neamt
Situatia privind dezastrul financiar al santierelor scolare a fost înaintatã Consiliului Judetean Neamt si tuturor consilierilor, în speranta cã unele unitãti de învãtãmînt ar putea primi bani de la pentru scãpa de moloz sau tavanele crãpate. O situatie aparte se dovedeste a fi la Vînãtori Neamt, acolo unde în urmã cu patru ani a început lucrarea ce viza ridicarea unui campus scolar. Este marea belea cãzutã pe sefii învãtãmîntului, ai judetului si pe autoritãtile locale din comuna amintitã, pentru cã e greu de crezut cã lucrarea va mai putea fi dusã la bun sfîrsit. „Campusul acesta nu se mai justificã. Nu existã populatie scolarã care sã fie cazatã acolo. E greu de prevãzut ce se va întîmpla“, a declarat inspectorul general Viorel Stan. Campusul a fost realizat în procent de doar 18%. La nivelul anului 2009, valoarea lucrãrii era de 576,520 miliarde de lei vechi. Pînã în momentul de fatã s-au executat lucrãri în valoare de 90,87 miliarde de lei vechi, dar nu au fost decontate. Santierul s-a închis acum vreo doi ani si se pare cã nici nu va mai fi continuat. Presedintele Consiliului Judetean, Culitã Tãrâtã, a precizat cã trebuie fãcutã o verificare la fata locului, sã se vadã cum aratã lucrarea abondonatã si ce se poate face pentru rezolvarea problemei. Probabil cã lucrarea, dacã va fi continuatã, va avea o altã destinatie la final si nu va mai fi campus scolar.
Zeci de lucrãri în derulare
În 28 de scoli si grãdinite sînt în desfãsurare lucrãri de consolidare, reabilitare sau obiective de investitii. La Vãleni, de exemplu, s-a vrut realizarea unei grãdinite. În 2008, cînd s-a dat startul lucrãrii, valoarea proiectului era de 23,94 miliarde de lei vechi. S-a realizat mai putin de un sfert din clãdirea grãdinitei si s-a constatat cã nu are cine s-o frecventeze, cu atît mai mult cu cît imobilul se ridica într-un sat si nu în centrul comunei, ca sã fie frecventatã de cãtre toti prescolarii. În cartierul pietrean Speranta, grãdinita începutã în 2007 a rãmas realizatã în procent de 61%. Din cauza neplãtii cãtre constructor, acesta a închis santierul si a rãmas cu o pagubã de 14,5 miliarde de lei, fãrã a încasa vreun bãnut. La fel s-a întîmplat si cu scoala din Speranta, începutã tot în 2007, în baza unui proiect cu o valoare de 12,45 miliarde de lei. Treaba s-a fãcut pe jumãtate si lucrarea a fost abandonatã tot pe motiv de neplatã a constructorului. Împotmoliri de acelasi gen mai sînt la Scoala cu clasele I-IV din satul Holm, comuna Pîncesti, unde lucrarea e fãcutã tot pe jumãtate si nu s-a plãtit nimic. La fel la Grãdinita Podoleni, la Grãdinita Sãbãoani, la Scoala Topolita (Grumãzesti), la SAM Bãltãtesti, la Colegiul National Stefan cel Mare, la Gherãiesti, la Coprul B al Colegiului National Roman Vodã, la Colegiul Tehnic Petru Poni, la Grãdinita Vînãtori Neamt, la sala de sport a Scolii Girov, la Scoala Ungheni (Rãucesti), la Gîrcina, la Drãgãnesti, Tupilati, la Grãdinita Sãvinesti, la Mastacãn (Borlesti), la Scoala 3 Ion Creangã Tîrgu Neamt, la Borca si la Grupul Scolar Roznov.
Constructorii fluierã a pagubã
Adunînd leu cu leu, constructorii care au muncit prin scolile nemtene s-au cam pãcãlit muncind degeaba de aproape o sutã de miliarde de lei vechi, bani calculati la nivelul anilor 2007-2008, peste care a venit inflatia. Dacã ar continua lucrãrile, ar trebui sã mai presteze de peste 532 miliarde de lei vechi, iar valoarea tuturor lucrãrilor comandate în special în 2007 si 2008 în scolile nemtene ar ajunge la 630 miliarde de lei vechi. De precizat cã ultimele douã lucrãri comandate la scolile din judet au demarat în 2010, la Colegiul National de Informaticã si la Roznov. Anul trecut nu s-a mai deschis nici un santier nou, asa cum s-a întîmplat si anul acesta. „Am lucrãri efectuate la douã scoli si am primit bani cu tîrîita. As avea de recuperat vreo 20 de miliarde vechi, dar nu am nici o garantie cã-i voi vedea. Am achizitionat materiale de constructii din banii firmei si am rãmas dator si acolo. Plus cã a trebuit sã plãtesc salarii si multime de taxe si impozite. Culmea e cã banii trebuiau sã vinã de la Ministerul Educatiei prin Inspectoratul Scolar. De la stat altfel spus. Iar eu dacã întîrzii la Finante cu dãrile mi se pun penalitãti de întîrziere, dobînzi... N-ai cui sã spui cã tocmai statul e cel din cauza cãruia sînt în impas, cã statul e dator la mine. Prevederi proaste, legi strîmbe...“, ne-a declarat un patron de firmã care a dorit sã-si pãstreze anonimatul. Cu ani în urmã, pe vremea comunismului, oamenii de la sate care lucrau la celebrele Cooperative Agricole de Productie aveau o vorbã cînd venea vorba de vreun cîstig: „CAP - munca în zadar“. Adicã munceai pe rupte, de dimineatã pînã seara si la vremea recoltei dacã luai un sac sau doi de porumb, grîu sau altceva. De bani nici vorbã, dovadã cuantumul pensiilor celor care au avut „sansa“ de a lucra în agricultura socialistã. Si cam la fel au pãtit-o peste ani constructorii care au avut sau desfãsoarã lucrãri prin scoli. Trebuie spus cã au fost si cazuri fericite, cînd banii s-au luat, dar în ce conditii numai patronii stiu.
|
Autentificare
