 „RÃZBOI“ ÃŽN MAGISTRATURÃ?
(Scrisoare deschisã)
Domnilor judecãtori si procurori din România (mã adresez, în primul rînd, celor - deloc putini - care cereti înlãturarea, din Consiliul Superior al Magistraturii, a procurorului Oana Hãinealã si a judecãtorilor Alina Ghica si Cristi Danilet), vã scrie un coleg cu o vechime de o jumãtate de secol în functia de judecãtor. Sînt neplãcut surprins de ruinãtorul scandal care macinã credibilitatea sistemului judiciar.
1. Cum s-a ajuns aici? Aparent, simplu si fãrã legãturã între „evenimente“. Dan Voiculescu, presedinte de partid, senator, este trimis în judecatã, de procurorii DNA, pentru un prejudiciu de 60 milioane euro, în dosarul privatizãrii, frauduloase, a Institutului de Cercetãri Alimentare (ICA). De 4 ani de zile, tergiverseazã judecarea cauzei. Ajuns la instanta supremã, îsi dã demisia din Senat, ca sã evite solutionarea cauzei de cãtre judecãtorii care l-au condamnat pe Adrian Nãstase. Procesul se mutã la Tribunalul Bucuresti. Ales, din nou senator, este, din nou, citat la instanta supremã. Ca sã evite judecata, proaspãtul ales senator amînã, mereu, depunerea jurãmîntului de parlamentar.
2. Cãtãlin Voicu, general (!), senator, este condamnat la 5 ani de închisoare pentru coruptie. Prieten cu un judecãtor de la instanta supremã, condamnat la rîndul sãu la 3 ani de închisoare. Generalul se laudã în public cã are în buzunar multi magistrati, politisti si procurori si cã poate obtine orice solutie vrea. În prezent, cazul sãu de coruptie se aflã pe masa judecãtorilor de la instanta supremã.
3. Relu Fenechiu, ministru al Transporturilor, este trimis în judecatã pentru un prejudiciu de 7,5 milioane lei, produs prin abuz în serviciu în formã calificatã. Dosarul se aflã pe rolul instantei supreme.
4. Gigi Becali, deputat, este trimis în judecatã de DNA în douã dosare de coruptie („Valiza“ si „Schimbul de terenuri cu MapN“). Dosarul se aflã, în recurs, la instanta supremã.
5. Tudor Chiuariu, fost ministru al Justitiei, senator, este judecat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în dosarul „Posta Românã“. Dosarul se aflã în recurs la instanta supremã.
6. Radu Mazãre, primarul Constantei, este trimis în judecatã, de procurorii DNA, pentru „retrocedãri ilegale“ (prejudiciu, 114 milioane euro). De 1.357 de zile tergiverseazã solutionarea cauzei.
7. Constantin Nicolescu, presedintele Consiliului Judetean Arges, este trimis în judecatã pentru luare de mitã si întocmirea de documente false în vederea obtinerii de fonduri europene în valoare de aproape 1 milion euro. Dosar în curs de solutionare.
8. Mircea Banias, senator, trimis în judecatã pentru abuz în serviciu. Dosar aflat pe rolul instantei supreme.
9. Marian Oprisan, presedintele Consiliului Judetean Vrancea, trimis în judecatã, în 2006, pentru abuz în serviciu. Proces mutat la mai multe instante, în prezent aflat pe rolul Judecãtoriei Cluj.
Strigãt în pustiu...
10. Cristian Borcea, fost actionar la Dinamo, condamnat, de Curtea de Apel, la 7 ani de închisoare, pentru înselãciune. Dosar în recurs.
11. Gheorghe Copos, presedintele FC Rapid, condamnat la 5 ani de închisoare, tot pentru înselãciune. Dosar în recurs.
12. Marian Iancu, patronul FC Timisoara, condamnat la 10 ani de închisoare, în dosarul „RAFO“ (prejudiciu 1.3 miliarde lei). Dosar în recurs.
13. Gigi Netoiu, condamnat la 3 ani de închisoare, pentru negot cu fotbalisti. Dosar în recurs.
14. ÃŽncarcerarea lui Adrian Nãstase pune pe jar aceste „mãrimi“ (si altele, susceptibile sã fie chemate ca sã rãspundã la niste întrebãri incomode), care, direct si, mai ales, prin interpusi, încearcã sã facã „totul“ pentru ca, în fruntea parchetelor si a instantelor judecãtoresti din tarã sã fie înscãunati judecãtori si procurori mai „întelegãtori“. Primul vizat este Consiliul Superior al Magistraturii, care, potrivit legii, are un rol decisiv în selectarea si numirea sefilor parchetelor si instantelor.
15. Pe acest fond, la 4 ianuarie 2013, are loc alegerea (pentru un an) a noii conduceri Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Cu o majoritate de 10 voturi, contra 8 (acordate contracandidatului ei), cîstigã procurorul Oana Hãinealã. Judecãtorii din Consiliu (cu exceptia Alinei Ghica sI a lui Cristi Danilet, care voteazã pentru Hãinealã) „explodeazã“ : „presedinte al CSM-ului nu poate fi decât un judecãtor!“ De ce? Mister! Procurorul este magistrat, ca si judecãtorul. Deci, alegere legalã. ÃŽnversunati, perdantii alegerilor cer reluarea votului, cerere respinsã. „Nu suntem de acord cu respingerea cererii!“ Strigãt în pustiu...
16. În anul precedent, Oana Hãinealã a fost vicepresedintele Consiliului si, împreunã cu Alina Ghica, presedinte, au avut rezultate pozitive, consemnate ca atare în Raportul Comisiei Europene, cît si în Avizul Comisiei de la Venetia: deci, sub aceastã conducere, CSM-ul si-a îndeplinit rolul constitutional, de apãrãtor al independentei justitiei. Deci, Oana Hãinealã este bine aleasã.
Perdantii acestor alegeri continuã sã batã cîmpii
17. Perdantii alegerilor nu cedeazã, însã. Ei pun umãrul la declansarea adunãrilor generale de la instantele din tarã, pentru ca judecãtorii care i-au trimis în CSM pe Alina Ghica sI Cristi Danilet - care au votat pentru Oana Hãinealã - sã cearã revocarea lor. Motivul revocãrii? „Lipsa de transparentã în procesul de votare“. Care „lipsã de transparentã“? Votarea s-a transmis, în direct online, de CSM.
18. Perdantii acestor alegeri continuã sã batã câmpii. Potrivit legii, revocarea unui membru al CSM - ales pentru un mandat de 6 ani - se poate face numai pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasã (gravã) a mandatului. Nici una din aceste conditii nu este îndeplinitã. Si dacã, totusi, 2/3 din judecãtorii din tarã îI revocã pe Ghinea si pe Danilet? În acest caz, ei se pot adresa, cu contestatii, instantei, care verificã dacã revocarea s-a fãcut cu respectarea exigentelor legii. Deci, perdantii alegerilor din 4 ianuarie ar trebui sã se potoleascã. Ei, însã, nu si nu!
19. La 15 ianuarie 2013, sectia de judecãtori din CSM, prin vocea lui Horatiu Dumbravã, cere demisia Oanei Hãinealã din functia de presedinte al Consiliului, si retragerea candidaturilor depuse de Ghica si Danilet pentru functia de vicepresedinte. Motivul: „rezultatul votului din 4 ianuarie este lipsit de legitimitate“. De ce este „lipsit“? Mister!...
20. Este legitim ceea ce, prin valoarea sa, obligã la respect, ceea ce este fundamentat în valoare si este recunoscut, ca atare, de opinia publicã, o opinie ea însãsi fundamentatã în valoare. Singurele valori legitime sînt cele trãite la nivelul reactiilor difuze ale maselor si care pot da loc la argumentãri gîndite si lucide, susceptibile de a fi întelese în mod general. Judecãtorul bun este recunoscut ca legitim, dacã pronuntã hotãrîri drepte, dacã împãrtãseste opinia dominantã asupra a ceea ce este just si injust. Alãturi de acest fundament practic, toate celelalte nu sînt decît mituri si ideologii de justificare, ca în cazul discutat aici.
Cum este posibil ca oameni în toatã firea, purtãtori de robã, sã se arunce în apa rîului, ca sã scape de ploaie (?!)
21. Noi, magistratii, sîntem atîtia cît sîntem (de cel putin 3 ori mai putini decît imensul numãr de dosare aflate în anchetã sau pe rolul instantelor) si atîta cît pãrem. Facem justitie atîta cît putem, cu bunã credintã, profesionalism si profund devotament. Nu putem face o magistraturã mai bunã decît sîntem noi însine. Aici e aici! Orice am face, rãmîne, în noi (ca în fiecare om), o parte care, vai, plãteste, iatã, tribut iluziei cã lucrurile sînt simple si cã totul este posibil. Ca sã constientizãm aceastã fatalã înclinatie, trebuie sã ne dãm seama de primejdia ei. Dacã nu ne dãm seama, sîntem - cum se vede- luati în posesie de Cel Rãu (orgoliul? altceva?), care întoarce toate viclesugurile ratiunii împotriva ratiunii însãsi.
22. Cum este posibil ca oameni în toatã firea, cu pregãtire superioarã si cu pretentii de autoritate, purtãtori de robã, deci, de uriasã rãspundere, sã se arunce în apa rîului, ca sã scape de ploaie (?!). Prostia asta mi se pare cu atât mai socantã, cu cît ea se foloseste de toatã stiinta pentru a se opune tocmai cunoasterii. Prostie plinã de hãtisuri, ca un labirint. Printr-o ciudatã imitatie substitutivã, Dumnezeule!, absenta de judecatã a devenit, pentru unii, un înlocuitor al judecãtii! Prostie ce-si dã aparenta de inteligentã si se vrea chiar respectabilã. De aceea, poate, ea a pãcãlit pe atît de multi.
23. Tua res agitur (cauza pe care o judeci, este cauza ta). Românii stiau ce vorbesc. Totul ne priveste, pentru cã totul este de schimbat. Recîstigarea credibilitãtii este mai importantã decît orice. Ca oameni, sîntem, si noi, supusi, vai, unor slãbiciuni, dar ca purtãtori de robã, sîntem altceva: stãm deasupra celorlalti, prin investiturã. Asta nu este o sarcinã administrativã. Oamenii de rînd simt cã noi, magistratii, sîntem si altceva decît niste semeni ai lor, cã roba, crucea si Biblia, de pe masa noastrã, nu ne singularizerazã întîmplãtor: tinuta noastrã le reaminteste, simbolic, cã puterea noastrã nu emanã de la oameni, ci de undeva, de mai sus...
24. Trebuie sã ne gîndim bine: autoritatea si credibilitatea noastrã este ceva de genul „a avea ce se cere“. Or, dacã acest fundament se clatinã, totul se surpã. Autoritatea se impune în virtutea legalitãtii, a credintei, în validarea unui statut legal si a unei competente bazate pe reguli rational stabilite, nu pe emotii si impresii. Fundamentarea nu tine de fapte, ci de valori, si, în special, de drept. Procurorul si judecãtorul au, constitutional si legal, statutul de magistrati, încît nu avem dreptul sã spunem: cutare magistrat îmi „place“ sau nu, cã mi se pare mie cã este mai putin magistrat decît mine.
Sîntem investiti cu o pãrticicã din putere, nu si cu infailibilitatea modului de a o exercita
25. Fenomenul personalizãrii puterii face ca societatea sã vadã ideea de justitie si magistraturã încarnatã în oamenii care poartã robã. Or, dacã însãsi conducerea magistraturii se îndoieste de institutia respectivã, ea cade victimã acestor scrupule de constiintã, deoarece fluxul sentimentelor opiniei publice se miscã repede!
26. La 16 ianuarie 2013, un numãr de 3.250 de români trimit, online, liderilor Uniunii Europene si ambasadorilor de la Bucuresti, din Germania, Marea Britanie, Franta, SUA, precum si membrilor CSM si ministrului justitiei, o petitie care pledeazã „pentru un CSM puternic, pentru o justitie independentã, pentru viitorul tãrii“. Cei 3.250 de români, neafiliati politic, cer reprezentantilor europeni si ambasadelor tãrilor cu democratii consolidate, sã sprijine autonomia CSM, unde a fost aleasã, legal, drept presedinte, Oana Hãinealã si sã sustinã independenta justitiei din România. Semnatarii petitiei cer si membrilor CSM sã respecte rezultatul alegerilor din 4 ianuarie. Petitia a fost trimisã chiar în ziua în care Comisia Europeanã a anuntat cã, la 30 ianuarie, va face public Raportul de tarã pe justitie si Afaceri interne, din cadrul mecanismului de cooperare sI verificare (MCV), instituit în 2007, odatã cu admiterea României în Uniunea Europeanã. Purtãtorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a anuntat cã, în Raportul de tarã pentru România, se vor face referiri la alegerile din CSM, la procedura de selectie a Procurorului General al României si al Procurorului Sef al DNA.
27. Cît priveste MCV-ul, scãderea notei României ar putea duce si la scãderea sumelor de bani pe care UE le va da Bucurestiului, într-o perioadã atît de grea pentru economia autohtonã. Raportul de tarã este important, deoarece, înainte de admiterea în UE, România a promis cã va reforma justitia si va asigura independenta totalã a acesteia, prin crearea CSM. De asemenea, cã va crea structuri anticoruptie independente. Asa au luat fiintã DNA, ANI, DGA, plus intitutii precum Directia Antifraudã a fondurilor autohtone si europene. Activitatea acestor institutii, rezultatele în combaterea coruptiei, a spãlãrii banilor, a evaziunii fiscale, a delapidãrii fondurilor comunitare, a fraudelor în achizitiile publice, precum si actiunile Guvernului, Parlamentului, Curtii Constitutionale, Curtii de Conturi, sunt monitorizate de expertii UE, dupã cum monitorizatã este si activitatea instantelor de judecatã.
28. Suntem, deci, „înconjurati“! ÃŽncrederea, investitã în noi, refuzã ambiguitãtile: ea existã - întreagã - sau nu existã. Trebuie sã o confirmãm în fiecare zi, desi e atît de greu încercatã. Aici, „explicatiile“ (justificãrile) nu ajutã la nimic. ÃŽn materie de credibilitate a magistratilor si a magistraturii, esentialul discursului stã într-o valoare de reprezentare (imagine), într-un mesaj simplu: „magistratura este sau nu este la post?“ Simpla îndoialã asupra noastrã zguduie întreg esafodajul de structuri si valori de la care actuala putere se revendicã. Cãci, sîntem investiti cu o pãrticicã din putere, nu si cu infailibilitatea modului de a o exercita. Cei ce ne acordã încredere îsi rezervã si dreptul de a ne controla si a ne întreba ce facem. Ce le rãspundem?
29. Potrivit lui Platon („Lysis sau despre prietenie“), te contest pentru cã te iubesc si te vreau mai bun decît esti, deoarece ai resurse ca sã fii mai bun. Asta fac si eu si, de aceea, cu dragoste, v-am criticat...
Cu stimã, Mihai CIUBOTARU, fost judecãtor la Curtea Supremã
Piatra Neamt, 18.01.2013
N.R.: Intertitlurile din scrisoarea deschisã semnatã de judecãtorul pietrean apartin Redactiei Monitorul.
|
Autentificare
