Cu taxiul la pomana UE

Bucurie pentru circa 6.200 de persoane aflate ĂŽn nevoi, din Piatra Neamt, pentru cĂŁ de ieri a ĂŽnceput distribuirea pachetelor cu alimente achizitionate cu fonduri europene. Desi mĂŽncarea e destinatĂŁ celor mai sĂŁrmani dintre pietreni, unii beneficiari nu s-au sfiit sĂŁ se posteze ĂŽn fata depozitului de la Speranta cu taxiurile, ori cu masini destul de arĂŁtoase, cĂŁ parcĂŁ nu-s chiar asa amĂŁrĂŽti cum scrie ĂŽn acte. Erau, ce-i drept, si douĂŁ masini Trabant. Unul fusese cocotat de soferul lui pe un trotuar cĂŁ parcĂŁ fusese pus cu mĂŽna acolo. Si lume... destulĂŁ. Pe la ora 11 erau vreo sutĂŁ de oameni la rĂŽnd. Unii stĂŁteau frumos aliniati, altii cĂŁutĂŁu un fir de umbrĂŁ sau, dimpotrivĂŁ, soarele ce ĂŽi ĂŽncĂŁlzea ca ĂŽn zilele bune de toamnĂŁ. CĂŽtiva copii se cocotaserĂŁ ĂŽn putinii copaci care mai sĂŽnt ĂŽn zonĂŁ si cĂŁrora le-au mai rĂŁmas crengi. Trei babe, obosite de stat la rĂŽnd, se odihneau pe niste scĂŁri. CĂŽteva tigĂŁnci tinerele dĂŁdeau cuiva mesaje si chemau masinile sĂŁ vinĂŁ dupĂŁ ele. La un colt de stradĂŁ, alte cĂŽteva ĂŽndesau ĂŽntr-un Tico sarsanalele pline cu fĂŁinĂŁ, zahĂŁr, conserve si fidea. CĂŽnd sĂŁ porneascĂŁ, biata masinĂŁ parcĂŁ ĂŽncepuse sĂŁ se dehoace. Un fel de rĂŽsuĂŁ'-plĂŽnsuĂŁ' tipic românesc, cĂŁci pirandele, dupĂŁ ce au ĂŽnghesuit pachetele ĂŽn jumĂŁtatea din spate a masinii, pe scaunul copilotului s-au urcat ĂŽn numĂŁr de douĂŁ. DupĂŁ mai multe fortĂŁri si haiul unora dintre cei prezenti, bietul motor a avut forta sĂŁ porneascĂŁ autovehiculul. Greu de prezis dacĂŁ a putut ajunge pĂŽnĂŁ ĂŽn oras, cĂŁci era mult prea solicitat. Cel mai bine le erau unor bĂŁrbati care ĂŽmpleteau plĂŁcutul cu utilul ĂŽn vreme ce asteptau sĂŁ le vinĂŁ rĂŽndul la pomanĂŁ: stateau pe terasĂŁ la „Speranta“, o crĂŽsmĂŁ situatĂŁ la cĂŽtiva zeci de metri distantĂŁ de depozit. Un puradel vĂŁzuse cĂŁ e rost de fĂŁzut poze si a ĂŽnceput sĂŁ se dea ĂŽn spectacol. Nu-i exclus sĂŁ-l fi convins mamĂŁ-sa sĂŁ tipe cĂŁ vrea „papa bun“ ca sĂŁ intre mai ĂŽn fatĂŁ, sĂŁ capete mai repede produsele. Politistii locali ĂŽnsĂŁ pĂŁreau a avea inimile de piatrĂŁ. Probabil obisnuiti cu astfel de faze, nu-l bĂŁgau ĂŽn seamĂŁ pe pustiul care fĂŁcea scandal. La un moment dat, cĂŽtiva oameni au cĂŁutat sĂŁ ĂŽl ĂŽmpace, dar bĂŁietelul o tinea langa cu „papa bun“. Frumusel ĂŽn felul lui, dar mai frumos era dacĂŁ ar fi avut fata curatĂŁ si lacrimile nu ar fi lĂŁsat urme prin mizeria de pe obraji, copilul se uita atent la borseta pe care un pensionar o flutura pe lĂŽngĂŁ corp. „Ce te uiti, drace? Stai cu mĂŁ-ta, cĂŁ dacĂŁ ĂŽntinzi laba, ti-o rup!“, s-a rĂŁstit pensionarul. TĂŽnĂŁra mamĂŁ a sĂŁrit ca arsĂŁ sĂŁ-si apere plodul, care poate chiar nu avusese gĂŽnduri necurate ĂŽn privinta borsetei. Apoi a ĂŽnceput sĂŁ explice cĂŁ micutului ĂŽi e foame si cĂŁ asteaptĂŁ si el, ca atĂŽta amar de lume, ceva de mĂŽncare. DupĂŁ ce testĂŁm pret de cĂŽteva minute atmosfera din Speranta, dĂŁm sĂŁ plecĂŁm pe drumul nostru. Facem vreo doi pasi si vedem una dintre cele mai spectacoloase imagini: pe un tĂŁpsan, patru romi se bucurĂŁ de o licoare. Beau ceva... Ca sĂŁ nu deranjĂŁm, nu ĂŽntrebĂŁm cu ce se ĂŽntretin, dar ne atrage atentia un pui de om venit cu ei. Ca sĂŁ se simtĂŁ si el tratat bine, unul dintre adulti a desfĂŁcut o pungĂŁ cu zahĂŁr si i-a lĂŁsat-o la ĂŽndemĂŽnĂŁ, sĂŁ ia cĂŽt poate. Colac peste pupĂŁzĂŁ, tĂŽncul se autoservea si din cutia cu miere de albine. Nu-i trebuia lingurĂŁ, cĂŁci ĂŽsi ĂŽnmuia degetele ĂŽn miere. Apoi mai bĂŁga si limba ĂŽn punga cu zahĂŁr. Dulce, mult prea dulce viatĂŁ, dar mĂŁcar erau toti fericiti!