Copii rĂŁpusi de foame

• 278 de copii din judet au fost diagnosticati cu malnutritie proteino-caloricĂŁ • boala afecteazĂŁ nu numai dezvoltarea fizicĂŁ a copilului ci si organele interne ale acestuia, recuperarea fiind de duratĂŁ • multi ajung ĂŽn aceastĂŁ situatie pentru cĂŁ pĂŁrintii nu au cu ce sĂŁ-i hrĂŁneascĂŁ •

Sute de copii din Neamt rabdĂŁ de foame zi de zi ori ĂŽsi umplu burtile cu alimente total nepotrivite vĂŽrstei lor, fiind hrĂŁniti cu bors si mĂŁmĂŁligĂŁ de la vĂŽrste foarte fragede. Din cauza alimentatiei necorespunzĂŁtoare, multi ajung sĂŁ sufere de malnutritie, o boalĂŁ care afecteazĂŁ nu numai dezvoltarea fizicĂŁ a copilului ci si organele interne ale acestuia. În mod normal, ĂŽntr-o tarĂŁ europeanĂŁ nu ar trebui sĂŁ mai existe astfel de situatii dar, din pĂŁcate, lipsa de bani si educatia precarĂŁ a multor familii condamnĂŁ micutii la foame, unii dintre ei ajungĂŽnd sĂŁ facĂŁ chiar forme grave de rahitism. Datele statistice centralizate de Directiei de SĂŁnĂŁtate PublicĂŁ (DSP) aratĂŁ cĂŁ ĂŽn prima jumĂŁtate a acestui an au fost depistate 51 de cazuri noi de malnutritie proteino-caloricĂŁ la copiii cu vĂŽrste cuprinse ĂŽntre zero si trei ani, si doar 60 de micuti au reusit sĂŁ depĂŁseascĂŁ aceste probleme, iesind din monitorizare medicalĂŁ. Cei 51 de copii se adaugĂŁ multor altora care figureazĂŁ ĂŽn statisticile din anii anteriori, astfel ĂŽncĂŽt, la sfĂŽrsitul primului semestru din acest an, ĂŽn judet erau 278 de copii cu malnutritie proteino-caloricĂŁ. Pe lĂŽngĂŁ acestia, 52 de micuti au fost diagnosticati cu rahitism evolutiv, afectiuni care apar si pe fondul malnutritiei, dar si pe fondul unei lipse acute de vitamina D. Aproape jumĂŁtate dintre copiii cu malnutritie au vĂŽrste de pĂŽnĂŁ la un an, medicii punĂŽnd acest fapt pe seama alimentatiei total nepotrivite. Oamenii spun cĂŁ ĂŽsi hrĂŁnesc copiii cu ce au si poate dacĂŁ banii ar fi mai multi, le-ar putea oferi meniuri mai bune. „Din pĂŁcate, multe mame nu ĂŽsi alimenteazĂŁ copiii asa cum trebuie si le dau sugarilor de cĂŽteva luni lapte de vacĂŁ, dar si bors, mĂŁmĂŁligĂŁ ori alimentele folosite de restul familiei. Se ajunge ĂŽntr-o astfel de situatie si din cauza sĂŁrĂŁciei, dar si a lipsei de educatie, oamenii spunĂŽnd cĂŁ tot asa au crescut si ei si nu li s-a ĂŽntĂŽmplat nimic. Astfel, desi copiii mĂŁnĂŽncĂŁ mult, ei sĂŽnt lipsiti de elementele nutritive esentiale cresterii, iar recuperarea lor este un proces de duratĂŁ“, a precizat medicul de familie Mihaela Covrig. Culmea este cĂŁ ĂŽn timp ce multe familii ĂŽsi hrĂŁnesc sugarii cu lapte de vacĂŁ ori cu alimente nepotrivite vĂŽrstei, ĂŽn depozitele DSP zac sute de kilograme de lapte praf, familiile care au dreptul la acest aliment gratis nefiind dispuse sĂŁ facĂŁ eforturi ca sĂŁ intre ĂŽn posesia lui. Anul trecut, ĂŽn octombrie, trei frati, toti mai mici de 7 ani, au fost salvati de vecini de la o soartĂŁ cumplitĂŁ. Acestia erau flĂŁmĂŽnzi, muscati si bĂŁtuti de mama alcoolicĂŁ si trĂŁiau ĂŽn conditii greu de imaginat ĂŽntr-o cocioabĂŁ din Timisesti. Vecinii acestei familii nu au mai putut suporta plĂŽnsetele celor mici si au sunat la primĂŁrie. Nu era prima datĂŁ cĂŽnd erau ĂŽncuiati ĂŽn casĂŁ si erau vĂŁzuti de vecini pe la geamuri plini de vĂŽnĂŁtĂŁi si plĂŽngĂŽnd. „DupĂŁ ce am fost anuntati de vecini cĂŁ iarĂŁsi au fost bĂŁtuti copiii, am luat asistentul social din cadrul primĂŁriei si am mers ĂŽmpreunĂŁ la casa acestei familii. I-am gĂŁsit ĂŽntr-o stare jalnicĂŁ. Fetitele erau pline de vĂŽnĂŁtĂŁi, muscĂŁturi si nici bĂŁiatul nu era mai bine, dar se pare cĂŁ el reusea sĂŁ se mai salveze cu fuga din fata mamei care-i teroriza. Copiii trĂŁiau ĂŽn conditii mizere, erau flĂŁmĂŽnzi, murdari, bolnavi si erau vai de capul lor. Atunci am decis sĂŁ chemĂŁm Salvarea, iar copiii au plecat la spital ĂŽmpreunĂŁ cu asistentul social de la noi“, declara primarul Vasile MĂŁrculet. Pediatrii au stabilit cĂŁ pe lĂŽngĂŁ urmele de lovituri erau ĂŽntr-o stare gravĂŁ de malnutritie, motiv pentru care au stat multe sĂŁptĂŁmĂŽni ĂŽn spital, iar ulterior au ajuns ĂŽn grija unor asistenti maternali. Din nefericire, astfel de cazuri nu sĂŽnt singulare, existĂŽnd familii ĂŽn care putinii bani se duc pe bĂŁuturĂŁ, iar copiii trĂŁiesc de azi pe mĂŽine, mai mult din mila vecinilor.