Epidemia de hepatitĂŁ, mĂŁsuri sporite la spital

Spitalul de UrgentĂŁ din Roman continuĂŁ sĂŁ se confrunte cu probleme din cauza avalansei de cazuri de hepatitĂŁ viralĂŁ. Focarele bolii nu sĂŽnt ĂŽncĂŁ stinse, situatie ĂŽn care a fost nevoie de luarea unor mĂŁsuri organizatorice necesare tinerii sub control a bolii. „SĂŽntem tot ĂŽn epidemie de hepatitĂŁ, avem foarte multe internĂŁri. Am avut probleme de cazare a pacientilor, motiv pentru care a trebuit sĂŁ amenajĂŁm ĂŽncĂŁ douĂŁ saloane la etajul al doilea al Sectiei de Pediatrie. Am luat mĂŁsura de a chema din concediu de odihnĂŁ asistentele medicale si infirmierele, pentru a putea supraveghea bolnavii si ĂŽn cel de al doilea spatiu. Am avut ceva probleme si din punct de vedere tehnic, pentru cĂŁ a trebuit sĂŁ racordĂŁm spatiul respectiv la reteaua de energie electricĂŁ si sĂŁ realizĂŁm si instalatiile sanitare separat de cele din sectia Pediatrie. La Boli Infectioase am identificat si un spatiu ĂŽn care vom ĂŽnfiinta un ambulatoriu, iar dupĂŁ amenajarea acestui spatiu, medicii vor acorda consultatii ĂŽncepĂŽnd din 1 decembrie“, a precizat managerul Spitalului de UrgentĂŁ, doctor CĂŁtĂŁlina PĂŁlĂŁncianu. În perioada de vĂŽrf a epidemiei de hepatitĂŁ s-au ĂŽnregistrat si 48-50 de cazuri pe zi care au impus internarea. Cele mai multe cazuri de hepatitĂŁ viralĂŁ de tip A, supranumitĂŁ si „boala mĂŽinilor murdare“ au provenit din zona Solca, comuna Oniceni, sat locuit ĂŽn majoritate de etnici tigani, unde domneste o sĂŁrĂŁcie generalizatĂŁ. De regulĂŁ, bolnavii fĂŁceau parte din acelesi mediu, fiind internati cĂŽte doi-trei frati sau membri ai aceleiasi familii. Pentru cĂŁ acesti pacienti proveneau dintr-un mediu pauper, spitalul s-a confruntat si cu probleme ĂŽn ceea ce priveste sustinerea regimului alimentar al bolnavilor. Acestor pacienti nu avea cine le suplimenta hrana, recomandatĂŁ a contine legume si fructe.