Mii de hectare ne exploateazã strãinii
• legea referitoare la vînzarea terenurilor agricole cãtre strãini ar putea intra în vigoare cam pe la jumãtatea acestui an • totusi, la orice vînzare, vor avea prioritate românii • în Neamt, strãinii lucreazã deja mai bine de 11.000 de hectare • • liderii MAR sustin cã actul normativ este prost gîndit si pune bete-n roate românilor • legea a fost întoarsã de presedinte la Parlament • Terenurile agricole ale nemtenilor ar putea fi achizitionate din acest an de cãtre strãini, fie ei din statele membre ale Uniunii Europene, dar si din alte tãri. De la 1 ianuarie 2014, România a liberalizat piata terenurilor agricole, obligatie asumatã în momentuil aderãrii la UE, în 2007. Atunci s-a stabilit ca de la începutul acestui an tara noastrã sã permitã achizitionarea terenurilor de cãtre cetãtenii strãini, iar pentru ca acest lucru sã fie posibil a fost nevoie de o lege. Proiectul a fost elaborat în toamna anului trecut si a suferit mai multe modificãri pe parcursul perioadei de dezbatere publicã. La finele anului 2013 legea a fost finalizatã si a fost trimisã presedintelui spre promulgare. Seful statului a considerat cã aceasta are unele lacune sau formulãri neclare, motiv pentru care a fost retrimisã Parlamentului spre dezbatere si modificare. Cu toate acestea, legea se va aplica cu sigurantã, specialistii în Agriculturã estimînd cã ar putea fi pusã în practicã cam pe la mijlocul anului, deoarece va mai dura o vreme pînã se va publica în Monitorul Oficial si pînã vor apãrea normele metodologice. Practic, noua lege permite ca din acest an sã poatã cumpãra teren agricol în extravilanul localitãtilor atît persoanele fizice din UE, dar si persoanele fizice din statele ce fac parte din Acordul privind Spatiul Economic European. Altfel spus, pe lîngã locuitorii celor 28 de state membre UE, pot cumpãra teren agricol în tara noastrã si persoane fizice din Islanda, Liechtenstein si Norvegia. Cu alte cuvinte, aproape orice strãin va putea achizitiona terenuri în tara noastrã, dar în limita maximã a 100 de hectare. ÃŽn acest moment, cetãtenii strãini pot detine terenuri în România doar dacã au firme fãcute în asociere cu cetãteni români, dar nu sînt proprietari. Strãinii au dreptul sã achizitioneze în acest moment terenuri în tara noastrã doar în intravilan, adicã doar suprafete pentru constructia unor case, spatii comerciale etc. Vînzarea terenurilor cãtre strãini este un subiect care nemultumeste pe unii. Pe de o parte, nationalistii spun cã vînzarea terenurilor cãtre strãini va aduce doar pierderi, dar pe de altã parte existã si multi sustinãtori ai proiectului care cred cã va aduce beneficii economice. Seful Directiei Agricole Neamt, inginerul Oliver Costea crede cã schimbãrile preconizate ar putea fi benefice si nu vor afecta în nici un fel situatia agricolã. „ÃŽn primul rînd este nevoie de o lege clarã în acest domeniu, care sã clarifice anumite aspecte. Cît despre vînzarea terenurilor cãtre strãini nu cred cã vor exista dezavantaje, mai ales cã taxele si impozitele se achitã la noi si apoi pot fi puse diverse conditii astfel încît statul sã se asigure cã nu va fi în nici un fel prejudiciat. Pe de altã parte, faptul cã în ultimii ani strãinii au arendat pãmînt la noi în asociere cu cetãteni români a fãcut ca multe terenuri sã fie lucrate si sã nu mai rãmînã pîrloage“, a declarat seful Agriculturii nemtene. ÃŽn momentul în care se va pune problema vînzãrii, prioritate însã vor avea românii si, doar în cazul în care acestia nu vor dori, terenurile vor putea fi cumpãrate de strãini. Conform situatiilor întocmite de Directia Agricolã Neamt, în acest moment, în judet circa 11.000 de hectare de teren arabil sînt lucrate de strãini, care au luat pãmîntul în arendã prin intemediul unor firme. Asa se face cã avem arendasi din Franta, Italia, Austria ori Germania si care fac o agriculturã performantã. De asemenea, strãinii detin cu acte în regulã în judet circa 200 de hectare de pãmînt, acestea fiind însã în intravilanul localitãtilor.
Legea, o piedicã pentru români
Liderii recent lansatei Miscãri a Agricultorilor din România, întruniti la Roman joi, 9 ianuarie, în sedinta Biroului National, au apreciat cã mult disputata lege a vînzãrii terenurilor cãtre strãini este unul din cele mai proaste acte normative ale Parlamentului. „Am consumat foarte multã energie în luptele pe care le-am dus pentru ca o astfel de lege sã nu iasã în forma actualã. Ne-am irosit, ca natie, în dispute interne sterile, cum au fost cele pe justitie, în loc sã ne conservãm energiile pentru o astfel de lege. Dacã fãceam ca Bulgaria, am fi putut elabora o lege prin care puteam interzice mãcar pentru o perioadã aplicarea unei asemenea aberatii. România ar fi trebuit sã-si conserve patrimoniul national, pentru cã pamîntul nu este doar un bun privat al fiecãruia dintre noi, ci o resursã nationalã. ÃŽncepusem o astfel de discutie la Ambasada Olandei. Au venit niste consultanti, care ar fi trebuit sã ne sfãtuiascã cum sã gãsim metodele de a limita accesul strãinilor pe aceastã piatã. Este vorba de persoanele private, pentru cã cele juridice cumpãrã proprietãti în România de multã vreme. Tara ar fi trebuit sã aibã o bancã funciarã care sã înlesneascã românilor, în primul rînd, dreptul de a cumpãra cu prioritate pãmîntul. România ar fi trebuit sã vîndã sau sã concesioneze acest pãmînt tinerilor care ar fi dorit sã se stabileascã la tarã“, a spus Marcel Cucu, secretarul general al MAR si director al Ligii Asociatiei Producãtorilor Agricoli din România. Colegul de partid, vicepresedintele Valeriu Davidescu, a atras atentia cã mai marii de la Bruxelles au constatat cã pretul pãmîntului în România este suficient de atractiv ca sã impunã un anumit trend pe aceastã piatã si cã investitia în terenuri este mai sigurã decît în aur. Liderii MAR apreciazã cã întoarcerea actului normativ cãtre Parlament este un lucru bun, pentru cã în felul acesta va putea sã lase timp alesilor sã o îndrepte. „Legea a iesit într-o formã atît de proastã, încît îngreuna accesul românilor la a cumpãra terenuri“, a spus Stelian Fuia. „Rãmînem cu impresia cîteodatã cã toate aceste reglementãri discutabile ne sînt impuse de cãtre Uniunea Europeanã, iar noi nu facem decît sã ne supunem, fãrã crîcnire, ridicînd neputinciosi din umeri“ a conchis Marcel Cucu.
|
Autentificare
