Arestul la domiciliu, o noutate în Codul de procedurã penalã
• mãsura poate fi dispusã timp de 30 de zile la urmãrirea penalã si nelimitat în cursul judecãtii • cautiunea nu poate fi mai micã de 1.000 de lei • apar modificãri si la plîngerea prealabilã • Pe lîngã Codul Penal, care a adus o grãmadã de noutãti cu începere de la data de 1 februarie, schimbãri sînt si în materie de procedurã penalã. ÃŽn noua legislatie apare în premierã o nouã mãsurã preventivã, arestul la domiciliu. „Retinerea poate fi dispusã de politist sau procuror pe 24 ore cu privire la suspect sau inculpat. Controlul judiciar si controlul judiciar pe cautiune nu mai sînt acum mãsuri subsecvente arestãrii preventive, ci alternative la arestare, care se dispun în fiecare fazã procesualã. Cautiunea este de minim 1.000 lei. De asemenea, apare o nouã mãsurã preventivã, arestul la domiciliu. Aceasta poate fi dispusã numai de un judecãtor pe 30 zile în cursul urmãririi penale, respectiv pe duratã nedeterminatã în cursul judecãtii“, a declarat judecãtorul Iulian Mitrofan, purtãtor de cuvînt al Tribunalului Neamt. Arestarea se poate dispune numai în patru situatii, fugã, influentare martori, presiuni victimã, altã infractiune, iar pe motivul pericolului pentru ordinea publicã o persoanã poate fi arestatã numai în cazul suspectãrii de comitere a unor infractiuni foarte grave, enumerate expres de lege. Mãsura se ia pentru 30 zile cu posibilitatea prelungirii, fãrã a depãsi 180 zile în cursul urmãririi penale, respectiv jumãtatea maximului special, dar fãrã a depãsi 5 ani, în faza de primã instantã. „La urmãrirea penalã, pentru infractiuni sanctionabile de lege pînã în 7 ani de închisoare, între procuror si inculpat se poate încheia un acord de recunoastere a vinovãtiei dacã inculpatul recunoaste fapta, acceptã încadrarea juridicã si e de acord cu cuantumul pedepsei si modul de executare propuse de procuror. La instantã, pentru orice infractiune în afarã de cele sanctionate cu detentiune pe viatã, inculpatul poate recunoaste învinuirea si judecata se face pe baza probelor administrate în faza de urmãrire penalã, caz în care se vor reduce cu o treime limitele de pedeapsã legale“, a mai precizat judecãtorul Mitrofan. Pentru infractiuni sanctionabile de lege pînã în 7 ani, procurorul poate decide în anumite conditii sã renunte la urmãrirea penalã dacã nu existã interes public, dispunînd ca inculpatul sã îndeplineascã anumite obligatii. Dacã dosarul ajunge totusi în fata instantei, aceasta poate decide renuntarea la aplicarea pedepsei aplicînd un avertisment dacã pedeapsa legalã este pînã în 5 ani. Pentru infractiuni sanctionabile de lege pînã în 7 ani si dacã pedeapsa stabilitã este amenda sau închisoare de cel mult 2 ani, judecãtorul poate constata vinovãtia inculpatului si acordã un termen de doi ani în care el sã îndeplineascã anumite obligatii, iar la finalul perioadei va decide dacã va mai aplica pedeapsa. Apar modificãri si în ceea ce priveste sesizarea organului judiciar, prin plîngerea prealabilã. De la termenul de douã luni de la data cunoasterii fãptuitorului se trece la termenul de trei luni de la data cunoasterii comiterii faptei.
|
Autentificare
