De la Piatra, salvatori de vieti pe Aconcagua

• Ciprian Chelariu si Ionut StefĂŁnescu au luptat cu muntele, cucerind Aconcagua pe 9 februarie • ĂŽn aceeasi zi au salvat de la moarte doi români • privind ĂŽn urmĂŁ, sĂŽnt mĂŽndri cĂŁ nu si-au abandonat colegii de expeditie si cĂŁ pregĂŁtirea anterioarĂŁ ascensiunii a dat roade •

Ciprian Chelariu si Ionut StefĂŁnescu. Sau invers. Ordinea n-are importantĂŁ. La ce au trĂŁit si realizat ĂŽn America de Sud chiar n-are. La 37 de ani fiecare, au trĂŁit una dintre cele mai dificile experiente pe munte. Au rĂŁmas cu urme adĂŽnci ĂŽn suflet si minte. De fapt, numele lor ar trebui scrise cu litere de-o schioapĂŁ ĂŽn amintirile unor colegi de ascensiune ĂŽn Aconcagua (6.962m). Concret, au salvat vietile lui Radu TurtĂŁ, din BacĂŁu, si Alex Plesa, din Bucuresti. Un al treilea salvator se numeste Dan BĂŁrdĂŁsan, din TĂŽrgu Mures.
În asteptarea unei povesti rezumat ĂŽn cadrul unei conferinte de presĂŁ despre cum a fost cucerit Aconcagua, expozeul s-a transformat repede ĂŽntr-unul de ascultat cu ochii si urechile cĂŁscate. DupĂŁ cĂŽteva cuvinte ĂŽn care au descris conditiile meteo, adicĂŁ vĂŽnt de peste 100 km/h la -30 de grade, a urmat o ĂŽnsuirire de fapte greu de imaginat. Ziua de 9 februarie a ĂŽnceput mai prost decĂŽt si-au dorit. Nu prea dormiserĂŁ noaptea, iar dimineatĂŁ, la trezire (ora 6:00), au fĂŁcut ochi cam cu o jumĂŁtate de orĂŁ mai tĂŽrziu. Pentru cĂŁ au montat cortul mai departe de grup, nu auziserĂŁ chemarea celorlalti si porneau astfel cu un handicap. Mai mult, StefĂŁnescu nu se simtea bine. Au plecat Chelariu si BĂŁrdĂŁsan. StefĂŁnescu a mai rĂŁmas pentru un ceai. Numai cĂŁ acolo sus ceaiul se face ĂŽn mai bine 30 de minute, dupĂŁ ce aduni gheatĂŁ si zĂŁpadĂŁ. S-a hidratat si a plecat. Singur. Era la 6.000 de metri altitudine. În fatĂŁ, la aproape douĂŁ ore distantĂŁ, ceilalti doi cĂŁutau directia bunĂŁ pe un vĂŽnt aprig si frig „nebun“. DupĂŁ pragul de 6.300 de metri, la care a ajuns Ionut, a existat ĂŽntre ei contact vizual. Si atĂŽt. Apoi, StefĂŁnescu l-a ajuns din urmĂŁ pe Plesa si l-a „tĂŽrĂŽt“ dupĂŁ el. Între timp, Ciprian si Dan au cucerit vĂŽrful alĂŁturi de TurtĂŁ. Cu obiectivul atins, ultimii doi au ĂŽnceput coborĂŽrea, iar Chelariu l-a asteptat pe StefĂŁnescu pentru o fotografie. A stat douĂŁ ore deasupra Americii de Sud. La coborĂŽre, BĂŁrdĂŁsan si TurtĂŁ l-au preluat pe Plesa care nu mai era capabil sĂŁ urce spre vĂŽrf. A fĂŁcut-o StefĂŁnescu. Se mĂŽndreste cu reusita sa, mai ales cĂŁ ultimii 300 de metri ai ascensiunii te fac sĂŁ renunti. PregĂŁtirea fizicĂŁ si psihicĂŁ au fĂŁcut diferenta ĂŽn cazul pietrenilor.

DupĂŁ victorie a ĂŽnceput chinul

Pe fondul epuizĂŁrii fizice au ĂŽnceput problemele. DupĂŁ trĂŁirea momentului de maximĂŁ bucurie, a urmat coborĂŽrea de foc alĂŁturi de prietenul sĂŁu. I-au ajuns din urmĂŁ pe cei trei. Si a ĂŽnceput chinul. Plesa adormea mergĂŽnd si cĂŁdea din picioare. „Era o situatie neprevĂŁzutĂŁ“, spunea alpinistii. TurtĂŁ era „turtĂŁ“ din punct de vedere fizic, iar asta i-a afectat gĂŽndirea. Nu mai reactiona rational. Cei trei ĂŽn putere si-a ĂŽmpĂŁrtit sarcinile pentru a-l ajuta pe bĂŁcĂŁuan si pe bucurestean. I-au sustinut pe rĂŽnd pe cei doi „pierduti“ si nu o datĂŁ se putea ĂŽntĂŽmpla sĂŁ-i scape ĂŽn „adĂŽncul“ muntelui. „Cum nu mai rĂŁspundeau corect la ce le spuneam era pericolul sĂŁ cadĂŁ ĂŽn prĂŁpastie. Îi mai gĂŁseau doar condorii“, a spus Chelariu, pe a cĂŁrui chip se citea si ieri extenuarea. La fel, si ochii ĂŽi trĂŁdau clipele trĂŁite cĂŽnd se temea sĂŁ nu-si piardĂŁ colegii. FiindcĂŁ oboseala era maximĂŁ si apĂŁ nu exista, BĂŁrdĂŁsan, Chelariu si StefĂŁnescu au decis ca unul dintre ei sĂŁ plece spre TabĂŁra SuperioarĂŁ, situatĂŁ la 6.000 de metri, si sĂŁ anunte problemele. A plecat ultimul. Iar singur. Pe ultima bucatĂŁ a traseului a avut chiar forta de a alerga pentru a scurta timpul ĂŽn care prietenii sĂŁi puteau fi salvati. CĂŽnd a ajuns, ceilalti români au rezolvat repede problemele legate de pachetul cu alimente si apĂŁ, iar suceveanul Ciprian StrĂŁtean s-a dus pe traseu spre cei patru rĂŁmasi ĂŽn urmĂŁ. Între timp, Chelariu si TurtĂŁ au ajuns la un refugiu la 6.300 m. Pietreanul i-a cerut celuilalt sĂŁ astepte pentru cĂŁ trebuia gĂŁsitĂŁ cĂŁrarea pentru coborĂŽre. BĂŁcĂŁuanul ĂŽnsĂŁ, ca un copil lipsit de logicĂŁ, n-a ascultat si a plecat ĂŽn altĂŁ directie, total gresitĂŁ, care ĂŽi putea aduce sfĂŽrsitul. Au ajuns la refugiu Plesa si BĂŁrdĂŁsan, iar dorinta bucuresteanului era sĂŁ fie lĂŁsat sĂŁ doarmĂŁ. „DacĂŁ-l lĂŁsam sigur adormea pe vesnie“, a spus Chelariu. Si a ajuns si suceveanul. StrĂŁtean a dus apĂŁ si alimente, iar cei doi „loviti“ mai tare si-au mai revenit. Epuizati si aproape de colaps, Chelariu si BĂŁrdĂŁsan au plecat mai departe. Si ca „filmul“ sĂŁ nu fie lipsit de tensiune, s-au rĂŁtĂŁcit. Era ĂŽntuneric. Au avut noroc ĂŽnsĂŁ: Dumnezeu le-a scos ĂŽn fatĂŁ un salvamontist, care i-a ĂŽndrumat pe directia corectĂŁ. DupĂŁ 16 ore de luptĂŁ cu muntele si cu doi oameni pe care nu i-au lĂŁsat sĂŁ moarĂŁ au ajuns ĂŽn tabĂŁrĂŁ, ĂŽn sigurantĂŁ. A doua sau a treia zi dupĂŁ evenimente, Plesa si TurtĂŁ nu stiau cĂŽt de aproape au fost de pieire. Aflau ĂŽn schimb din povestirile celorlalti. Trioul Chelariu - StefĂŁnescu - BĂŁrdĂŁsan a avut de ales ĂŽntre „plec si mĂŁ salvez“ sau „ĂŽl ajut pe cel ĂŽn suferintĂŁ“. Si au procedat cum trebuia. „Degeaba anuntam apoi pe careva cĂŁ sĂŽnt unii sus, pe traseu. Trebuiau si ei sĂŁ ajungĂŁ acasĂŁ“, a spus Ionut.