INVENTARUL „COMORILOR“ DIN BISERICI SI MÃNÃSTIRI

 Patriarhia a cerut bisericilor si mĂŁnĂŁstirilor sĂŁ facĂŁ un inventar al tuturor moastelor pe care le au  cele care nu sĂŽnt autentificate vor trebui retrase din lĂŁcasurile de cult  solicitarea ar fi plecat de la descoperirea unor oase de animale folosite pe post de moaste ĂŽnTulcea, dar si de la sfĂŽntul de la RĂŁdeni, Neamt  judetul nostru este unul dintre cele mai bogate ĂŽn moaste 

Bisericile si mĂŁnĂŁstirele ĂŽn România se laudĂŁ cĂŁ au ĂŽn „dotare“ moastele unui sfĂŽnt sau mĂŁcar obiecte care au apartinut unora, fiind astfel un bun prilej de atragere a credinciosilor. La fel, abundĂŁ si ĂŽn rĂŁmĂŁsite pĂŁmântesti ale unor preoti, cĂŁlugĂŁri si sihastri care nu au fost canonizati de cĂŁtre Biserica OrtodoxĂŁ. Din acest motiv, capii BOR au luat decizia de a pune capĂŁt acestor practici. Patriarhia RomânĂŁ a emis recent un ordin prin care a cerut tuturor lĂŁcasurilor de cult din tarĂŁ sĂŁ facĂŁ un inventar al moastelor, scopul fiind acela de a se stabili care sĂŽnt reale si care nu, dar si de a ĂŽntocmi un catalog, evitĂŽndu-se astfel ĂŽnchinarea la sfinti falsi. Conform regulilor bisericesti, moastele trebuie sĂŁ fie ĂŽnsotite de unul dintre cele trei documente: Certificat de autenticitate (emis de un antropolog), Gramata (emis de un episcop) sau un act de donatie. Se pare cĂŁ aceastĂŁ solicitare a Patriarhiei ar fi venit dupĂŁ ce ĂŽn mai multe mĂŁnĂŁstiri au fost descoperite moaste false, de notorietate fiind un caz din Tulcea, unde oamenii se ĂŽnchinau la niste moaste ce s-au dovedit a fi ĂŽn final oase de porc. Si cazul asa zisului sfĂŽnt de la RĂŁdeni, din judetul Neamt, nu a fost tocmai pe placul Bisericii, reprezentantii Mitropoliei dĂŽnd de mai multe ori ordin de ĂŽnhumare a rĂŁmĂŁsitelor pĂŁmĂŽntesti. Mitropolia Moldovei a refuzat sĂŁ comenteze decizia sefilor ierarhici, dar s-au arĂŁtat de acord cu ea.„Este o decizie luatĂŁ la nivelul Patriarhiei Române pe care, evident, o respectĂŁm. Noi nu putem face nici un fel de declaratii pe aceastĂŁ temĂŁ“, a precizat preotul Constantin Sturzu, purtĂŁtorul de cuvĂŽnt al Mitropoliei Moldovei.

Judetul Neamt, ĂŽn topul celor cu moaste

Nimeni nu poate spune cu certitudine cĂŽte moaste existĂŁ ĂŽn judetul Neamt, pentru simplul motiv cĂŁ nu existĂŁ o evidentĂŁ oficialĂŁ a acestora. Totusi, pe diverse site-uri religioase existĂŁ tot felul de date care par sĂŁ ateste cĂŁ judetul este ĂŽn topul celor ce detin moaste, dacĂŁ nu chiar primul din tarĂŁ. Astfel, mĂŁnĂŁstirile nemtene detin o sumedenie de relicve ce apartin cu certitudine unor sfinti, dar si unele care nu au nici un fel de certificate de autenticitate. La MĂŁnĂŁstirea Neamt, de exemplu, existĂŁ moastele SfĂŽntului Necunoscut, dar si pĂŁrticele din moastele sfintilor Eftimie, Ignatie si Acachie, Haralambie si Stefan. Tot aici se gĂŁseste capul SfĂŽntului Simeon din Muntele Minunat. Biserica Seminarului Teologic „Veniamin Costachi“ de la MĂŁnĂŁstirea Neamt detine un deget, dar si niste mĂŁtĂŁnii al sfĂŽntului Ioan Iacob Hozevitul de la Neamt. La muzeul MĂŁnĂŁstirii Bistrita existĂŁ un vesmĂŽnt al sfĂŽntului Paisie Velicicovschi, prĂŁznuit pe 15 noiembrie. La SihĂŁstria se aflĂŁ pĂŁrticele din moastele multor sfinti, printre care si SfĂŽntul Andrei, SfĂŽntul Gheorghe, Ioan cel Nou, Pantelimon etc. Tot aici se gĂŁseste si o pĂŁrticicĂŁ din SfĂŽnta Cruce pe care a fost rĂŁstignit Hristos.
La Biserica Episcopiei Roman este adĂŁpostit un vesmĂŽnt al SfĂŽntului Ioan GurĂŁ de Aur, dar si o fragmente de degete presupuse a fi ale cuvioasei Parascheva. Aici existĂŁ mai multe controverse, unii preoti sustinĂŽnd cĂŁ este o confuzie, fiind de fapt vorba de fragmente ale altei sfinte. La mĂŁnĂŁstirea Secu existĂŁ o raclĂŁ cu pĂŁrticele din moastele Sfintilor Filip, Ioan cel Nou de la Suceava, Stefan etc. Tot aici se gĂŁseste si un chivot ce a adĂŁpostit moaste ale SfĂŽntului Ioan BotezĂŁtorul, o pĂŁrticicĂŁ din SfĂŽnta Cruce, douĂŁ racle cu osemintele PĂŁrintelui Vichentie MĂŁlĂŁu (sec. XX, necanonizat) si respectiv ale PĂŁrintelui Antim GĂŁinĂŁ (sec. XX, necanonizat). MĂŁnĂŁstirea VĂŁratec are si ea pĂŁrticele din moastele Sfintilor, o bucĂŁticĂŁ din SfĂŽnta Cruce, iar ĂŽn pronaosul Bisericii Adormirea Maicii Domnului se aflĂŁ si mormĂŽntul Cuviosului Iosif de la VĂŁratec, dar si cel al lui Gheorghe LazĂŁr (sec. XX, necanonizat). Biserica Schitului Sihla si MĂŁnĂŁstirea PĂŽngĂŁrati au pĂŁrticele din moastele mai multor sfinti, la MĂŁnĂŁstirea Nechit s-ar gĂŁsi un papuc al SfĂŽntului Spiridon, iar la MĂŁnĂŁstirea TazlĂŁu, mormĂŽntul SfĂŽntului Chiriac.

SfĂŽntul Necunoscut, o poveste-miracol

Unul dintre sfintii care este recunoscut în totalitate de Bisericã este Sfîntul Necunoscut, care a apãrut miraculos în 1986. În luna mai, cãlugãrii Mãnãstirii Neamt au observat cum o alee din curtea lãcasului se tot ridicã, cam pe dimensiunea unui mormînt. Aleea a fost tasatã, dar iar s-a ridicat si tot asa de mai multe ori. Într-un final, cãlugãrii au sãpat iar la o adîncime de circa 2 metri au dat peste un schelet uman care mirosea a mir. Ulterior, reprezentantii Bisericii au stabilit cã este vorba despre osemintele unui sfînt si au presupus cã ar fi apartinut unui cãlugãr de prin secolul XVI, sau au fost chiar ale unui fost staret, din secolul XVII. În 2013 osemintele au fost testate în douã laboratoare din Germania si Canada pentru a se stabili vechimea oaselor. Osemintele Sfîntului au fost expuse spre închinare, iar de atunci si pînã acum credinciosii spun cã au fost martorii a nenumãrate minuni.