Edilii pot „sicana“ firmele neserioase
• desi nu pot bloca accesul firmelor la licitatii, autoritãtile locale le pot pune bete-n roate dacã nu le elibereazã certificatele constatatoare Sãtui de necazurile pe care firmele de constructii le fac în cazul unor proiecte, edilii îsi mai „aratã muschii“, conditionîndu-le eliberarea certificatelor constatatoare de calitatea lucrãrilor. Aceste documente care se dau constructorilor dupã receptia finalã a obiectivelor, sînt obligatorii la înscrierea firmei la licitatiile pentru obtinerea altor contracte de lucrãri. „Existã un certificat constatator pe care primãria îl elibereazã dupã receptia finalã a fiecãrei lucrãri. Un constructor are nevoie de acest document atunci cînd se înscrie la o nouã licitatie pentru a demonstra experienta sa profesionalã. Nici nu se poate pune problema eliberãrii acestui certificat constatator pentru firmele care ne-au creat necazuri la o serie de lucrãri majore. ÃŽn acest caz nu este nevoie de o «carte neagrã» a constructorilor, pentru cã noi nici n-am putea limita accesul unui constructor la o licitatie publicã. Deci constructorii care nu-si fac treaba cu seriozitate pot avea probleme din acest punct de vedere, la lucrãrile de anvergurã, pentru lucrãri similare în urmãtorii cinci ani. Dacã toatã lumea si-ar face treaba si n-ar mai semna aceste recomandãri, firmele în cauzã n-ar mai putea participa la licitatii“, a declarat Ovidiu Bojescu, city managerul Primãriei Roman. Acesta a spus cã existã astfel de constructori care au participat si la lucrãrile de la Planul integrat de Dezvoltare Urbanã, cînd înainte de receptia finalã au cam neglijat calitatea lucrãrilor. „O firmã, de exemplu a lucrat si la piscina publicã. Am avut si acolo destule probleme, dar pînã la urmã lucrarea a iesit bine. Pe de altã parte, cu altã firmã am avut probleme la lucrãrile de la blocurile ANLi, dar acolo se stie cã au fost probleme cu proiectul. Noi n-am fost foarte multumiti de ce s-a întîmplat, pe banii bugetului local trebuind sã intervenim la acoperisuri pentru a elimina infiltratiile de la etajele superioare. La blocurile ANL ne-am confruntat, pe de o parte cu presiunea din partea tinerilor, care doreau sã se mute, iar pe de altã parte cu presiunea celor de la Bucuresti. ÃŽn cele din urmã am reusit sã remediem cinci din zece acoperisuri, pe banii nostri. La acest capitol am mai rãmas cu o singurã problemã, la blocul M-8, în Stefan cel Mare, unde ni s-a cerut sã ne dãm acceptul pentru amplasarea unei antene de telefonie mobilã, care pînã la urmã nu s-a mai montat“, a mai sustinut city managerul.
|