Corneliu-Dan Borcia, ultima reprezentatie
• fostul director al Teatrului Tineretului a încetat din viatã în noaptea de sîmbãtã spre duminicã • actorul avea 71 de ani si suferea de o boalã necrutãtoare • „...visez ca, din rîndurile tinerilor mei colegi de acum, sã poatã apãrea alti actori, regizori si scenografi de talia celor cu care am crescut“, sînt cuvintele lui Corneliu-Dan Borcia postate pe site-ul TT-ului pietrean •
Actorul Corneliu-Dan Borcea a murit în noaptea de sîmbãtã spre duminicã, 16 spre 17 august, în vîrstã de 71 de ani, dupã ce boala necrutãtoare de care suferea nu si-a gãsit leac în cele cîteva spitale în care a fost internat. ÃŽn încercarea de a-l salva, fiica lui, Catrinel Cojocaru, a fãcut un apel umanitar pentru donarea de sînge AB (4), Rh pozitiv. Corneliu-Dan Borcia a jucat la Teatrul Tineretului Piatra Neamt de la repartitia primitã dupã terminarea studiilor pînã la pensionare. A fost director al acestei importante institutii de culturã în perioada septembrie 1995 - august 2001. A fost cîstigãtor al premiului pentru cel mai bun manager, acordat de Consiliul Britanic, în cadrul Galei UNITER 2000. Dupã pensionare, a fondat Teatrul Pi Buni. Corneliu-Dan Borcia s-a nãscut la Sibiu, la data de 30 martie 1943. A absolvit Institutul de Artã Teatralã si Cinematograficã - IATC Bucuresti, promotia 1966, în clasa prof. George Carabin si conf. George Rafael. Pentru licentã a avut rolul cavalerului în piesa Ondine, de J.Giraudoux. A debutat în rolul Karl Heins din Heidelbergul de altãdatã de M. Foster, în regia lui Gabriel Negri. ÃŽn timpul facultãtii a mai jucat rolurile doctorul Buchanan din Varã si fum de T.Williams; Stefan Valeriu din Jocul de-a vacanta, de M.Sebastian; Dumitru Haralamb din Mielul turbat de A.Baranga. Printre cele peste 50 de roluri pe care l-a jucat în piese de teatru se numãrã Tristan în Tristan si Isolda, povestitorul din Harap-Alb, Trahanache din O scrisoare pierdutã, Chiriac, Pampon, Hector, Regele Frantei. A jucat, de asemenea, în filmele Dumbrava minunatã, Mai presus de orice, Polita în alb, Fiul muntilor. Pe pagina de internet a Teatrului Tineretului, la rubrica directori, Corneliu-Dan Borcia a notat urmãtoarele: „Dupã extraordinara bucurie de a fi jucat, pe scena Teatrului Tineretului alãturi de colegi precum Horatiu Mãlãele sau Maia Morgenstern, dupã privilegiul de a fi lucrat cu regizori precum Andrei Serban, dupã satisfactia de a fi «trãit» în decorurile imaginate de Mihai Mãdescu, nu-mi mai rãmîne decît sã visez…Sã visez cã retrãiesc acele spectacole. Si, mai ales, sã visez cã reusesc, învãtînd din reusitele si nereusitele predecesorilor mei, sã creez cele mai bune conditii pentru ca, din rîndurile tinerilor mei colegi de acum, sã poatã apãrea alti actori, regizori si scenografi de talia celor cu care am crescut. Dar, cum visul mai ia si forma cosmarului, mai «visez», uneori, si o tranzitie devenitã traditie. Si atunci mã încãpãtînez sã vãd în Bogdan Talasman un nou Horatiu Mãlãele, în Ioana Flora o nouã Maia Morgenstern, în Vlad Massaci un nou Andrei Serban. Sã fie oare un vis? Sînt artisti prin venirea cãrora teatrul si-a refãcut nu numai tineretea - 80 % dintre actorii nostri sunt foarte tineri - ci si potentialul prospectiv, gustul pentru riscul estetic, curajul de a cãuta drumuri noi. Sînt, acestea, premisele unui teatru viu si necesar, un teatru pe care publicul nemtean, format de-a lungul a 40 de ani de bucurii si tristeti, îl meritã cu prisosintã“.
|