România și activitãțile de prospectare
Prospecțiunile geofizice au o lungã istorie în România, însã, din pãcate, ele nu au ajuns în atenția publicã decât recent, și din motive care nu țin în niciun caz de specificul acestor activitãți, ci mai degrabã din oportunismul și ignoranța unor activiști care dezinformeazã fãrã niciun scrupul.
Puținã lume știe cã, în România, prospecțiunile geofizice au o istorie de aproape un secol, desfãșurându-se fãrã nicio problemã în aceastã perioadã. Ele nu au afectat în niciun fel celelalte activitãți economice, precum agricultura.
Primul serviciu de prospecțiuni din România a fost înființat în 1925, în cadrul Institutului Geologic al României. La acea vreme, se foloseau trei metode de prospecțiune: cea magneticã (utilizatã pentru prima datã în 1927 la Altan Tepe, în Dobrogea), cea gravimetricã (inauguratã în 1928 la Florești, în Prahova) și cea electricã (folositã pentru prima datã în aceeași perioadã la aceleași perimetre, Altan Tepe și Florești).
ÃŽn pofida istoriei de un secol a activitãților de prospecțiune, pânã de curând, nimeni nu s-a plâns, și pe bunã dreptate, de posibilele efecte ale acestora. Din douã motive: primul, pentru cã aceste efecte sunt temporare, al doilea, deoarece contractele semnate de companii cu proprietarii terenurilor acoperã în totalitate daunele materiale temporare suferite, inclusiv recolta potențial pierdutã.
ÃŽnainte de a începe orice proiect, compania care se ocupã de prospecțiuni anunțã autoritãțile locale. Cu ajutorul lor se trece la identificarea proprietarilor și a arendașilor din zonele de lucru. Odatã realizat acest proces, deținãtorii de terenuri din zonã primesc scrisori de informare cu datele de contact la care aceștia pot adresa întrebãri, nelãmuriri sau chiar nemulțumiri privind activitatea companiei în zonã.
Cu alte cuvinte, companiile din domeniu oferã oamenilor oportunitatea unei colaborãri de scurtã duratã, care aduce beneficii membrilor comunitãților. ÃŽn schimbul accesului temporar pe terenurile lor, localnicii primesc o sumã de bani, iar, în caz de daune temporare, sunt oferite și despãgubiri. „Este important de precizat cã aceste sume de bani sunt oferite în urma unui calcul care include suprafața, tipul de culturã, prețul și producția la hectar”, explicã Marius Milea, Chief Operations Officer la compania Prospecțiuni.
Mãrturiile localnicilor din alte județe au confirmat faptul cã terenurile pe care au fost desfãșurate lucrãri de cãtre compania Prospecțiuni nu aratã forme de degradare. „Cu banii obținuți am reușit sã-mi plãtesc din ratele pentru utilajele agricole. Totul a decurs așa cum spun specialiștii - sãmânța a prins și mã pregãtesc sã am o recoltã cel puțin la fel de mare ca în anii trecuți”, spune unul dintre localnicii care în aceastã primãvarã a colaborat cu echipele Prospecțiuni care au desfãșurat lucrãri pe terenurile lui. Totuși, dacã pe parcursul activitãților apar probleme, compania acordã despãgubiri, conform legii, pentru daunele pe care le-a suferit recolta.
Cu alte cuvinte, realitatea este departe de scenariul devastator al activiștilor, întreg procesul fiind unul în care toatã lumea iese câștigatã: proprietarii pot obține o rentã fãrã a depune niciun efort, compania de prospecțiuni își poate face treaba nestingheritã și fãrã a deranja pe nimeni, iar statul și companiile interesate beneficiazã de “ecografiile pãmântului” produse de aceasta.
|
Autentificare
