Pomenire pentru nemtii cĂŁzuti ĂŽn codrii TarcĂŁului

• la troita ĂŽnĂŁltatĂŁ de locanici ĂŽn pĂŁdurea din Brates a fost oficiatĂŁ sĂŽmbĂŁtĂŁ o slujbĂŁ ĂŽn memoria ostasilor germani cĂŁzuti pe Valea TarcĂŁului ĂŽn septembrie 1944 • gestul este un act crestinesc ĂŽnchinat memoriei tuturor eroilor de orice natie, sau confesiune • „Pentru noi, ĂŽntĂŽlnirea religioasĂŁ constituie un prilej de cinstire a eroilor si de eliberare de pĂŁcate“, a declarat Constantin BaltĂŁ, unul din initiatorii traditiei •

TĂŁrcĂŁuanii, cu precĂŁdere cei ce vietuiesc ĂŽn satul Brates, au participat sĂŽmbĂŁtĂŁ, 18 aprilie, conform obisnuintei statutatĂŁ ĂŽn urmĂŁ cĂŽtiva ani, la slujba de pomenire de la mormĂŽntul comun al celor opt ostasi nemti, ce si-au aflat sfĂŽrsitul ĂŽn septembrie 1944, ĂŽn codrii TarcĂŁului. Te Deum-ul a fost oficiat si de aceastĂŁ datĂŁ de cĂŁtre preotul Emilian CĂŁruceru, parohul Bratesului, ĂŽn prezenta a aproape 20-25 de enoriasi, la troita ĂŽnĂŁltatĂŁ de localnici ĂŽn urmĂŁ cu nouĂŁ ani. Înainte de slujbĂŁ, oamenii locului, ĂŽn general vĂŽrstnicii, au aprins cĂŽte o lumĂŽnare pe mormĂŽntul celor ce-si dorm somnul de veci de peste sase decenii pe Valea TarcĂŁului. „Am oficiat o slujbĂŁ de pomenire a tuturor celor care si-au aflat sfĂŽrsitul pe cĂŽmpul de luptĂŁ. Gestul credinciosilor din Brates este un act crestinesc ĂŽnchinat memoriei tuturor eroilor de orice natie, sau confesiune. AceastĂŁ troitĂŁ este semn al biruintei si de aceea am ĂŽnchinat rugĂŁ la troita ĂŽnchinatĂŁ unor soldati de altĂŁ natie si de altĂŁ confesiune, aceasta neavĂŽnd altĂŁ menire decĂŽt de a ĂŽmpĂŁrtĂŁsi credinta ĂŽn Dumnezeu, care este Unul singur“, a spus printre altele preotul Emilian CĂŁruceru la ĂŽncheierea slujbei. Printre initiatorii evenimentului, ce a devenit de-acum traditie, se numĂŁrĂŁ Nicolae Benedek si Constantin BaltĂŁ, ambii fiind prezenti si de aceastĂŁ datĂŁ la mormĂŽntul nemtilor strĂŁjuit de patru brazi falnici plantati dupĂŁ spusele localnicilor, de cĂŁtre tĂŁrcĂŁuanii vremurilor din urmĂŁ. CĂŽt priveste rememorarea unui trecut devenit demult istorie, tĂŁrcĂŁuanii vĂŽrsnici ĂŽsi amintesc despre luptele ce au avut loc pe Valea TarcĂŁului si chiar de momentul ĂŽngropĂŁrii cadavrelor celor opt nemti. „TatĂŁl meu a fost unul dintre cei care au participat la ĂŽngroparea celor opt nemti. Eu eram mic atunci, dar, dupĂŁ ce am mai crescut, veneam cu tata aici si, ĂŽntr-una din zile, mi-a povestit cum s-a ĂŽntĂŽmplat. Nemtii erau ĂŽn retragere. Pe Valea TarcĂŁului circula atunci MocĂŁnita, un tren forestier. Ei au luat trenul si au plecat spre Ardeluta. Rusii au organizat o ambuscadĂŁ, si cĂŽnd au apĂŁrut nemtii, i-au mitraliat. Au murit majoritatea. În acest loc au fost gĂŁsite opt cadavre, si tata ĂŽmpreunĂŁ cu alti oameni, care nu se aflau pe front, s-a gĂŽndit cĂŁ trebuie ĂŽngropati. Au sĂŁpat o groapĂŁ mai mare si i-au bĂŁgat pe toti la un loc. Au pus si o cruce de lemn, iar apoi au plantat patru brazi, care au crescut foarte frumos, ajungĂŽnd, acum, la 20-30 de metri ĂŽnĂŁltime. Ei, asta-i povestea acestui mormĂŽnt, iar eu, din respect fatĂŁ de tatĂŁl meu si pentru comemorarea celor cĂŁzuti aici am fĂŁcut ĂŽn urmĂŁ cu nouĂŁ ani o cruce din stejar, luĂŽnd initiativa de a face ĂŽn fiecare an cĂŽte o slujbĂŁ de pomenire“, a spus Nicolae Benedek. La rĂŽndul sĂŁu, Constantin BaltĂŁ a adĂŁugat: „TarcĂŁul a fost teatrul de luptĂŁ ĂŽn ambele rĂŁzboaie, pentru cĂŁ ceva mai ĂŽn amonte, ĂŽn Ardeluta, era punctul de frontierĂŁ. Pentru noi tĂŁrcĂŁuanii, ĂŽntĂŽlnirea religioasĂŁ, care se petrece ĂŽn fiecare an ĂŽn sĂŽmbĂŁta de dinaintea Duminicii lui Toma, constituie un prilej de cinstire a eroilor si de eliberare de pĂŁcate“. Revenind la locul comemorĂŁrii, crucea troitei unde s-a oficiat slujba de pomenire are ĂŽncrustate cuvintele: „În memoria soldatilor germani cĂŁzuti ĂŽn luptele din septembrie 1944“. DupĂŁ slujbĂŁ, tĂŁrcĂŁuanii prezenti au ciocnit un ou rosu, au mĂŽncat o felie de pascĂŁ si au bĂŁut un pahar cu vin, asa cum se ĂŽntĂŽmplĂŁ la orice praznic.