BANI, PĂSUNI, OFURI SI ACUZE

• o parte a crescătorilor de animale din Bicaz Chei sînt extrem de nemultumiti • acuze în ceea ce priveste modul de cheltuire a banilor europeni primiti de la APIA sînt îndreptate împotriva sefilor Asociatiei Cheile Bicazului • „Dorim să ne dezlipim de asociatia mamă. Pe unii îi tine în brate si nouă ne dau cu piciorul în fund“, sustine Aurel Găină • presedintele Gheorghe Pop Răzbuc spune că cele imputate n-au temei •

La Bicaz Chei, relatiile dintre o parte a locuitorilor si conducerea Asociatiei Crescătorilor de Animale Cheile Bicazului stau pe un butoi de pulbere. Motivul nemultumirilor rezultă, după spusele localnicilor, din modul netransparent în care sînt cheltuiti banii europeni primiti prin APIA, ce nu sînt repartizati echitabil pe trupuri de păsune. La aceasta se adaugă si frica unora, că anumite trupuri de păsune mostenite de la străbuni, care au făcut, în 1991, obiectul unor conflicte deschise cu etnicii unguri din Harghita si care au fost obtinute în instantă după multi si grei ani de judecată, să nu fie „hăcuite“ acum, la ordinul mai marilor asociatiei. „Se fac lucrări în ascuns, supraevaluate, ba mai mult, pentru interese personale, facturile fiind trecute pe asociatie. Eu am cheltuit, doi ani la rînd bani din buzunarul propriu pentru lucrările de primăvară pe păsunea Crăcăoasi, cîte 200 de milioane, majoritatea rămînînd pierduti. Or, nu se mai poate asa ceva. Am ridicat în dese rînduri problema la conducerea asociatiei, dar am fost luat în rîs. Din cele 18 trupuri de păsune, cîte există, pentru jumătate din ele oamenii nu sînt multumiti de modul în care sînt administrate de către conducerea asociatiei, care, culmea, este sustinută de către alesii locali“ a declarat Costel Tătar, care, crezînd în viitorul agricol montan, si-a format o microfermă de animale. Alături de el, în exprimarea nemultumirilor, se mai aflau săptămîna trecută, la prezenta noastră în zonă, Gheorghe Barbu, reprezentant al păsunii Lapos 1, Aurel Radu, Iulian Bîrsan, delegat al trupului de păsune Jidan 2 si Gheorghe Găină, detinător a peste 100 de oi si 10 bovine. „Domnule, sîntem nemultumiti că banii europeni pentru păsune nu se duc la utilizatorii acestora, mergînd în altă parte, numai de sefii asociatiei stiut unde. Ei în loc să împartă banii pe trupuri de păsune, îi împart pe cap de animal. Nu-i corect, pentru că pe anumite trupuri bagă mai multe animale decît trebuie, tocmai pentru a fi alocati păsunii respective bani mai multi, ca să-si facă ei acolo tot ce doresc“, a povestit cu năduf Gheorghe Barbu.

„Ne-am bătut cu ungurii, acum a venit vremea să ne batem cu ai nostri?“

„Noi sîntem pe trupul de păsune Lapos 1, cel mai mare munte din asociatie si nu s-a investit aproape nimic. Dorim să ne dezlipim de asociatia mamă, sub raport că pe unii îi tine în brate si nouă ne dau cu piciorul în fund. Mai mult, presedintele asociatiei, Gheorghe Pop Răzbuc, vine cu diferite forme de-a ne rupe din trupul nostru de păsune, acest munte scos de către noi cu dreptate din mîna ungurilor, care ni-l luaseră cu japca. Care va să zică, dacă atunci ne-am bătut cu ungurii, acum a venit vremea să ne batem cu ai nostri? Ce dreptate-i asta?“, s-a întrebat fără a găsi un răspuns Aurel Găină, de la care am aflat că în conducerea asociatiei se află rude, cumetri, nasi, unii dintre ei fiind si consilieri locali. „Si totul se face cu stiinta primarului, care-i sustine“, au declarat nemultumitii din Bicaz Chei, care au împins acuzatiile pînă la nivelul demnitarilor judeteni si chiar mai sus. Discutiile cu oamenii au fost mult mai ample, fiecare dorind să se facă auzit prin intermediul presei, dar pînă la urmă sinteza avea s-o facă Gheorghe Găină: „Noi vrem să ne luăm înapoi muntii prin licitatie, să-i administrăm noi. Ne-am făcut o cooperativă, fiindcă ăsta-i viitorul. Vrem ca banii de la APIA să vină direct la noi si cu ei să ne facem treaba. Nu s-asteptăm de la altii, care dacă vor ne dau, dacă nu, nu. Fiindcă acum hotărăsc ei, consiliul director al asociatiei, care nu detin animale, dar hotărăsc pentru noi“. Îngrozită de „hăcuirea“ posibilă a păsunii Lapos s-a arătat si Anghelina Radu, văduva lui Toader Radu, unul dintre cei care s-au bătut în '91 cu harghitenii pentru obtinerea proprietătii comune a imasului. „Da cum să se pună altii stăpîni pe păsunea pe care o avem de la mosii nostri? Ce lăsăm noi copiilor nostri?“, a spus femeia, care de-o viată a trăit din cresterea animalelor.

„Pînă la urmă asta-i durerea lor, banii“


Am tinut să aflăm părerea lui Gheorghe Pop Răzbuc, presedintele Asociatiei Cheile Bicazului, cel asupra căruia au „căzut“ acuzatiile oamenilor revoltati de asa-zisa proastă administrare a banilor primiti prin APIA. „Asociatia a fost înfiintată în 2010, la initiativa domnului primar, în baza OG 541, care spune că primăria nu mai poate depune cerere de sprijin, decît dacă detine animale sau coseste iarba pe păsuni. O dată înfiintată, am depus la APIA cerere de sprijin si banii au venit pe asociatie. Eu pe păsunea pe care am fost înainte de a fi asociatia am făcut saivan, perdea de vreme rea cum spunem noi, cel care era înainte fiind făcut din banii oamenilor si cu lemne de pe pasunea primăriei. Lapos 1 despre care se face vorbire, n-a reusit să-si facă, pentru că pînă la urmă, omul gospodar se vede prin fapte. Să vii si să spui că nu ai, este diferit de cel ce-si face treaba. Cînd au venit prima dată banii, au sărit că le trebuie pentru a-si construi un saivan, motivînd că este păsunea cea mai mare. O fi cea mai mare, dar ca număr de animale este sub cealaltă. Că ce se întîmplă? Datorită neîngrijirii si a ciobanilor răi oamenii refuză, optînd pentru cealaltă păsune. În Lapos 2, unde sînt si eu, ciobanii sînt membrii aceleasi familii si altfel sînt îngrijite animalele. Deci, nu pot să sustină că trebuie mai multi bani pentru păsunea lor, că pînă la urmă asta-i durerea lor, banii. Pentru că au teren mai mare si animale mai putine, noi trebuie să echilibrăm situatia prin alocarea unor sume mai mici. Avem aproape 3.000 de bovine si vreo 2.600 de ovine pe 700 de hectare. Împarte, să multumesti pe toată lumea! Noi sîntem hotărîti să mergem înainte cu ce ne-am propus initial, dar dacă vor să plece din asociatia noastră să dea scris si noi vom fi de acord. Dar legea ne permite să-i dăm separat de restul crescătorilor de animale pe suprafata de teren respectînd încărcătura pe animale stabilită la nivel de comună“, a declarat presedintele Gheorghe Pop Răzbuc. Cît priveste opinia primarului Gheorghe Oniga, aceasta n-a diferit de cea a presedintelui asociatiei. Ideea generală a fost ca fiecare crescător de animale, indiferent de efective, să beneficieze de păsune si banii alocati de UE prin APIA. Si totusi, cei revoltati nu mai au încredere în vorbe frumoase. Sînt decisi să-si obtină dreptatea în instantă.