95 de km de cursuri de apă au secat deja

• fenomenul se înregistrează pe cursurile de apă mici, iar pe cele mai mari debitul a scăzut simtitor

Apa începe să devină tot mai căutat în Neamt după seceta instalată de circa două luni. Chiar dacă la sfîrsitul acestei săptămîni a plouat, culturile sînt compromise, specialistii vorbind despre cel mai prost an agricol din ultimul sfert de secol, si se raportează din judet primele zone în care fîntînile încep să devină inutile din cauza scăderii nivelului pînzei freatice. Reprezentantii Sistemului de Gospodărire a Apelor anuntă deja primele cursuri de ape sau fragmente de cursuri secate si din cîte se vede, situatia se va agrava în perioada următoare, dacă seceta va stăpîni judetul. „Debitele cursurilor monitorizate hidrologic se situează cu mult sub nivelul mediu multianual, respectiv cursurile de apă mici se situează între 10-45% fată de debitul mediu multianual al lunii iunie, iar cele mari (Siret, Moldova, Bistrita, Ozana) la 15-35% fată de debitul mediu multianual. Pe rîurile monitorizate hidrologic nu se înregistrează fenomenul de secare, în schimb, pe anumite tronsoane ale cursurilor de apă mici care însumează circa 95 km se înregistrează fenomenul de secare. Raportat la totalul retelei hidrografice a judetului, de 2.150 de km, procentul de secare este de 4,4%“, a declarat inginer Ion Păvăleanu, directorul SGA Neamt. Nivelul apei subterane se prezintă astfel: zona Roman - nivelul hidrostatic în forajele hidrogeologice este mai scăzut cu 10 - 30 mc fată de nivelul mediu multianual, în zona Tîrgu Neamt mai scăzut cu 20-30 mc si în zona Piatra Neamt mai scăzut cu 10-30 mc. În zona de munte, amplasarea forajelor în vecinătatea Lacului Izvoru Muntelui face ca nivelul hidrostatic să fie influentat de oscilatiile cotei apei din lac. Alimentarea cu apă în sistemele centralizate Apa Serv, Apavital Iasi, precum si în sistemele gestionate de primării nu prezintă dificultăti în asigurarea necesarului pentru populatia racordată. La Ruginoasa, sistemul centralizat are functionarea deficitară din cauza unor probleme constructive a înmagazinării, iar la Hangu, concomitent cu reducerea capacitătii de debitare a surselor si consumului sporit, apar discontinuităti în alimentarea populatiei în perioada de refacere a volumului de apă în rezervoarele de înmagazinare.