95 de km de cursuri de apã au secat deja
• fenomenul se înregistreazã pe cursurile de apã mici, iar pe cele mai mari debitul a scãzut simtitor Apa începe sã devinã tot mai cãutat în Neamt dupã seceta instalatã de circa douã luni. Chiar dacã la sfîrsitul acestei sãptãmîni a plouat, culturile sînt compromise, specialistii vorbind despre cel mai prost an agricol din ultimul sfert de secol, si se raporteazã din judet primele zone în care fîntînile încep sã devinã inutile din cauza scãderii nivelului pînzei freatice. Reprezentantii Sistemului de Gospodãrire a Apelor anuntã deja primele cursuri de ape sau fragmente de cursuri secate si din cîte se vede, situatia se va agrava în perioada urmãtoare, dacã seceta va stãpîni judetul. „Debitele cursurilor monitorizate hidrologic se situeazã cu mult sub nivelul mediu multianual, respectiv cursurile de apã mici se situeazã între 10-45% fatã de debitul mediu multianual al lunii iunie, iar cele mari (Siret, Moldova, Bistrita, Ozana) la 15-35% fatã de debitul mediu multianual. Pe rîurile monitorizate hidrologic nu se înregistreazã fenomenul de secare, în schimb, pe anumite tronsoane ale cursurilor de apã mici care însumeazã circa 95 km se înregistreazã fenomenul de secare. Raportat la totalul retelei hidrografice a judetului, de 2.150 de km, procentul de secare este de 4,4%“, a declarat inginer Ion Pãvãleanu, directorul SGA Neamt. Nivelul apei subterane se prezintã astfel: zona Roman - nivelul hidrostatic în forajele hidrogeologice este mai scãzut cu 10 - 30 mc fatã de nivelul mediu multianual, în zona Tîrgu Neamt mai scãzut cu 20-30 mc si în zona Piatra Neamt mai scãzut cu 10-30 mc. ÃŽn zona de munte, amplasarea forajelor în vecinãtatea Lacului Izvoru Muntelui face ca nivelul hidrostatic sã fie influentat de oscilatiile cotei apei din lac. Alimentarea cu apã în sistemele centralizate Apa Serv, Apavital Iasi, precum si în sistemele gestionate de primãrii nu prezintã dificultãti în asigurarea necesarului pentru populatia racordatã. La Ruginoasa, sistemul centralizat are functionarea deficitarã din cauza unor probleme constructive a înmagazinãrii, iar la Hangu, concomitent cu reducerea capacitãtii de debitare a surselor si consumului sporit, apar discontinuitãti în alimentarea populatiei în perioada de refacere a volumului de apã în rezervoarele de înmagazinare.
|