StrĂŽnsul fĂŽnului, povara de pe umerii muntenilor

• perioada optimĂŁ de recoltare si conservare a acestui furaj este iulie si august • seceta a ars iarba si a ĂŽmbĂŁtrĂŽnit-o ĂŽnainte de vreme • si-n acest an, o mare parte din fĂŽnetele de pe Valea Muntelui vor rĂŁmĂŽne neexploatate • „E un mare pĂŁcat sĂŁ lasi iarba necositĂŁ, cĂŽnd noi, pe vremuri, umblam dupĂŁ fiecare pai, pentru a avea iarna cu ce hrĂŁni vitele“, spune un sĂŁtean din Hangu •

În zona de munte, timpul de coasĂŁ este ĂŽn toi. Toti gospodarii, cu grija vitelor din propria bĂŁtĂŁturĂŁ, au intrat ĂŽn plinĂŁ campanie de recoltare a fĂŽnului. Conform traditiei, perioada optimĂŁ de strĂŽngere si conservare a acestui furaj este iulie si august. „În acest an, productia de fĂŽn este sub media anilor trecuti, deoarece seceta din iunie si iulie a ars iarba si a ĂŽmbĂŁtrĂŽnit-o ĂŽnainte de vreme. Noroc cu fĂŽnul din grĂŁdinile din vecinĂŁtatea vetrelor de sat, cĂŁ pe dealuri, ĂŽn tarinĂŁ cum spunem noi, nu-i nici o haznĂŁ“, a afirmat Gheorghe Zait din CeahlĂŁu. Din nefericire, se estimeazĂŁ, luĂŽndu-se ĂŽn calcul experienta anilor trecuti, cĂŁ si-n acest an, o mare parte din fĂŽnetele de pe Valea Muntelui vor rĂŁmĂŽne neexploatate. Motivul, lipsa fortei de muncĂŁ tinere din sate, ca urmare a exodului acestei categorii de vĂŽrstĂŁ la muncĂŁ ĂŽn strĂŁinĂŁtate. BĂŁtrĂŽnii de pe VĂŁile Bistritei si Bicazului, pentru care cresterea animalelor mai este ĂŽncĂŁ ĂŽndeletnicirea de bazĂŁ, asistĂŁ neputinciosi la sĂŁlbĂŁticirea vegetatiei din tarinile comunitĂŁtilor locale, ca urmare a abandonĂŁrii terenurilor de cĂŁtre cei mai multi dintre gospodari. „E un mare pĂŁcat sĂŁ lasi iarba necositĂŁ, cĂŽnd noi, pe vremuri, umblam dupĂŁ fiecare pai, pentru a avea iarna cu ce hrĂŁni vitele“, a spus Grigore Ungureanu din Hangu, un vĂŽrstnic pentru care agricultura specificĂŁ locului a constituit toatĂŁ viata o ĂŽndeletnicire sacrĂŁ. „Noi ne-am nĂŁscut aici, la munte, si fiecare om avea pe timpul tineretii mele, ĂŽn gospodĂŁrie, cel putin douĂŁ - trei vaci cu lapte, o pereche de cai sau boi, iar oi, de la 20 - 30 ĂŽn sus. Din asta trĂŁiam. Pentru a face fatĂŁ, trebuia sĂŁ facem fĂŽn, nu glumĂŁ. Cei cu teren mai putin luau si fĂŁceau fĂŽn ĂŽn parte. Juchiam la rĂŽpi pĂŽnĂŁ ne venea acru. Dar era mai sĂŁnĂŁtos. Amu cine sĂŁ mai aibĂŁ grija fĂŽnului si-a vitelor? Noi sĂŽntem prea bĂŁtrĂŽni, iar tineretul... Au plecat prin lume de-a banilor. Vai de capu'nostru!“, a povestit Petre Tepes din BĂŽrnadu comunei Bicaz Chei, care la cei 80 de ani ĂŽncĂŁ mai trage cu coasa. Într-adevĂŁr, migratia tinerilor ĂŽn Occident a pustiit satele de fortĂŁ de muncĂŁ. Or', fĂŁcutul fĂŽnului este, ĂŽndeobste, o treabĂŁ bĂŁrbĂŁteascĂŁ. Pentru a face fatĂŁ, un gospodar, cu multe animale ĂŽn bĂŁtĂŁturĂŁ, este nevoit sĂŁ angajeze cosasi, fie dintre vecini, cĂŽti mai sĂŽnt apti de o asa muncĂŁ grea, fie din zona de ses, „perjeri“, cum le spun muntenii. Asta, ĂŽn conditiile ĂŽn care omul are venituri bĂŁnesti disponibile, o pensie mai bunisoarĂŁ sau o asa-zisĂŁ „rentĂŁ viagerĂŁ“ de la copiii plecati ĂŽn strĂŁinĂŁtate, deoarece recoltarea fĂŽnului costĂŁ, nu glumĂŁ. „O zi de coasĂŁ bate la un milion de lei vechi, plus mĂŽncare si bĂŁuturĂŁ, iar dacĂŁ-i fumĂŁtor s-un pachet de tigĂŁri. O zi de adunat costĂŁ ĂŽntre 600 si 700 de mii. La noi, pe Valea Bistritei, nu mai gĂŁsesti un om de leac sĂŁ-ti facĂŁ fĂŽnul sub aceste preturi“, a declarat Vasile Naclad din Izvoru Alb. Cei care nu-si permit sĂŁ facĂŁ fĂŽnul cautĂŁ sĂŁ-l ĂŽnchirieze altora mai vrednici, iar dacĂŁ ierburile disponibile nu au cĂŁutare, se roagĂŁ de vecini sĂŁ-l strĂŽngĂŁ gratuit „numai sĂŁ nu rĂŁmĂŽnĂŁ ĂŽn pĂŁrĂŁsire“, dupĂŁ cum afirmĂŁ ei. Dar nimeni nu se ĂŽmbie la o asa treabĂŁ. „Ca urmare, rĂŁmĂŽn rĂŽpile noastre pline de ierburi, animalele dispar, iar terenurile din tarinile obstii se sĂŁlbĂŁticesc“, a afirmat Gheorghe Bistriceanu din Poiana Teiului. Necazul oamenilor din zona de munte ĂŽn ceea ce priveste recoltarea fĂŽnului este cunoscut si de cĂŁtre administratiile locale, sau chiar de cĂŁtre cele mai de „sus“. „Nu avem ce face, decĂŽt sĂŁ alcĂŁtuim cadrul legislativ. Oamenii sĂŽnt proprietari de fĂŽnete, tinerii au plecat ĂŽn strĂŁinĂŁtate la muncĂŁ... Si totusi, a ĂŽnceput sĂŁ se izeascĂŁ pe ici pe colo si un semn bun, ĂŽn ultimii ani, parte dintre tineri reĂŽnviind cresterea animalelor prin microferme. ReĂŽntorsi din strĂŁinĂŁtate cu cĂŽte o brumĂŁ de bani si cu ceva mai mult curaj, unii tineri ĂŽncearcĂŁ sĂŁ-si gĂŁseascĂŁ un rost prin agricultura montanĂŁ. Cu precĂŁdere prin cresterea animalelor, si de-aici, recoltarea fĂŽnului pentru hrana acestora“, spun alesii cĂŽnd au ocazia unor tot mai rare ĂŽntĂŽlniri cu muntenii. Finantarea europeanĂŁ, idee agreatĂŁ ĂŽn principiu de cĂŁtre gospodari prin asociatiile crescĂŁtorilor de animale, presupune ameliorarea terenurilor, rezultatul concret pe imas observĂŽndu-se din ce ĂŽn ce mai mult pe dealurile cu fĂŽnete. CĂŽt priveste accesarea de fonduri, acest lucru se face pe bazĂŁ de proiecte. „Dar, deocamdatĂŁ rezultatele sĂŽnt ĂŽncĂŁ destul de timide“, declarĂŁ primarii de pe Valea Muntelui. PĂŽnĂŁ una-alta, ĂŽn zona de munte greul agriculturii rĂŁmĂŽne tot pe bĂŁtrĂŽni. Asta, fie cĂŁ vorbim de cresterea animalelor, fie de recoltarea fĂŽnului. Si unde nu-i putere, nu-i nici cĂŽstig! Iar cĂŽnd nici vremea nu te ajutĂŁ, nu-ti rĂŁmĂŽne decĂŽt sĂŁ privesti la stele dezamĂŁgit.