Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri August 2015
LMMJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31      
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 15 August 2015
Tipreste articolul - Varianta pentru imprimant Trimite acest articol unui prieten  prin email
Strînsul fînului, povara   de pe umerii muntenilor

Strînsul fînului, povara de pe umerii muntenilor

• perioada optimã de recoltare si conservare a acestui furaj este iulie si august • seceta a ars iarba si a îmbãtrînit-o înainte de vreme • si-n acest an, o mare parte din fînetele de pe Valea Muntelui vor rãmîne neexploatate • „E un mare pãcat sã lasi iarba necositã, cînd noi, pe vremuri, umblam dupã fiecare pai, pentru a avea iarna cu ce hrãni vitele“, spune un sãtean din Hangu •

În zona de munte, timpul de coasã este în toi. Toti gospodarii, cu grija vitelor din propria bãtãturã, au intrat în plinã campanie de recoltare a fînului. Conform traditiei, perioada optimã de strîngere si conservare a acestui furaj este iulie si august. „În acest an, productia de fîn este sub media anilor trecuti, deoarece seceta din iunie si iulie a ars iarba si a îmbãtrînit-o înainte de vreme. Noroc cu fînul din grãdinile din vecinãtatea vetrelor de sat, cã pe dealuri, în tarinã cum spunem noi, nu-i nici o haznã“, a afirmat Gheorghe Zait din Ceahlãu. Din nefericire, se estimeazã, luîndu-se în calcul experienta anilor trecuti, cã si-n acest an, o mare parte din fînetele de pe Valea Muntelui vor rãmîne neexploatate. Motivul, lipsa fortei de muncã tinere din sate, ca urmare a exodului acestei categorii de vîrstã la muncã în strãinãtate. Bãtrînii de pe Vãile Bistritei si Bicazului, pentru care cresterea animalelor mai este încã îndeletnicirea de bazã, asistã neputinciosi la sãlbãticirea vegetatiei din tarinile comunitãtilor locale, ca urmare a abandonãrii terenurilor de cãtre cei mai multi dintre gospodari. „E un mare pãcat sã lasi iarba necositã, cînd noi, pe vremuri, umblam dupã fiecare pai, pentru a avea iarna cu ce hrãni vitele“, a spus Grigore Ungureanu din Hangu, un vîrstnic pentru care agricultura specificã locului a constituit toatã viata o îndeletnicire sacrã. „Noi ne-am nãscut aici, la munte, si fiecare om avea pe timpul tineretii mele, în gospodãrie, cel putin douã - trei vaci cu lapte, o pereche de cai sau boi, iar oi, de la 20 - 30 în sus. Din asta trãiam. Pentru a face fatã, trebuia sã facem fîn, nu glumã. Cei cu teren mai putin luau si fãceau fîn în parte. Juchiam la rîpi pînã ne venea acru. Dar era mai sãnãtos. Amu cine sã mai aibã grija fînului si-a vitelor? Noi sîntem prea bãtrîni, iar tineretul... Au plecat prin lume de-a banilor. Vai de capu'nostru!“, a povestit Petre Tepes din Bîrnadu comunei Bicaz Chei, care la cei 80 de ani încã mai trage cu coasa. Într-adevãr, migratia tinerilor în Occident a pustiit satele de fortã de muncã. Or', fãcutul fînului este, îndeobste, o treabã bãrbãteascã. Pentru a face fatã, un gospodar, cu multe animale în bãtãturã, este nevoit sã angajeze cosasi, fie dintre vecini, cîti mai sînt apti de o asa muncã grea, fie din zona de ses, „perjeri“, cum le spun muntenii. Asta, în conditiile în care omul are venituri bãnesti disponibile, o pensie mai bunisoarã sau o asa-zisã „rentã viagerã“ de la copiii plecati în strãinãtate, deoarece recoltarea fînului costã, nu glumã. „O zi de coasã bate la un milion de lei vechi, plus mîncare si bãuturã, iar dacã-i fumãtor s-un pachet de tigãri. O zi de adunat costã între 600 si 700 de mii. La noi, pe Valea Bistritei, nu mai gãsesti un om de leac sã-ti facã fînul sub aceste preturi“, a declarat Vasile Naclad din Izvoru Alb. Cei care nu-si permit sã facã fînul cautã sã-l închirieze altora mai vrednici, iar dacã ierburile disponibile nu au cãutare, se roagã de vecini sã-l strîngã gratuit „numai sã nu rãmînã în pãrãsire“, dupã cum afirmã ei. Dar nimeni nu se îmbie la o asa treabã. „Ca urmare, rãmîn rîpile noastre pline de ierburi, animalele dispar, iar terenurile din tarinile obstii se sãlbãticesc“, a afirmat Gheorghe Bistriceanu din Poiana Teiului. Necazul oamenilor din zona de munte în ceea ce priveste recoltarea fînului este cunoscut si de cãtre administratiile locale, sau chiar de cãtre cele mai de „sus“. „Nu avem ce face, decît sã alcãtuim cadrul legislativ. Oamenii sînt proprietari de fînete, tinerii au plecat în strãinãtate la muncã... Si totusi, a început sã se izeascã pe ici pe colo si un semn bun, în ultimii ani, parte dintre tineri reînviind cresterea animalelor prin microferme. Reîntorsi din strãinãtate cu cîte o brumã de bani si cu ceva mai mult curaj, unii tineri încearcã sã-si gãseascã un rost prin agricultura montanã. Cu precãdere prin cresterea animalelor, si de-aici, recoltarea fînului pentru hrana acestora“, spun alesii cînd au ocazia unor tot mai rare întîlniri cu muntenii. Finantarea europeanã, idee agreatã în principiu de cãtre gospodari prin asociatiile crescãtorilor de animale, presupune ameliorarea terenurilor, rezultatul concret pe imas observîndu-se din ce în ce mai mult pe dealurile cu fînete. Cît priveste accesarea de fonduri, acest lucru se face pe bazã de proiecte. „Dar, deocamdatã rezultatele sînt încã destul de timide“, declarã primarii de pe Valea Muntelui. Pînã una-alta, în zona de munte greul agriculturii rãmîne tot pe bãtrîni. Asta, fie cã vorbim de cresterea animalelor, fie de recoltarea fînului. Si unde nu-i putere, nu-i nici cîstig! Iar cînd nici vremea nu te ajutã, nu-ti rãmîne decît sã privesti la stele dezamãgit.

Articol afisat de 634 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ion ASAVEI)
Adaug comentariul tu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective