Recuperatorilor li s-a pus botnită

• persoanele cărora băncile le-au transferat creantele către firme de recuperare nu mai pot fi hărtuite • un nou cod de conduită stabileste limitele în care recuperatorii pot apela clientii • ei nu mai au voie să sune oricînd doresc si să ameninte • la 1 septembrie, nemtenii aveau 225 milioane de lei restante la credite •

Nemtenii care au debite restante, creante pe care băncile le-au dat către firmele de recuperare, nu vor mai putea fi hărtuiti de recuperatori. A fost adoptată o nouă formă a codului de conduită care le interzice firmelor de profil comportamentul abuziv. „Codul de conduită a fost revizuit recent si contine prevederi stricte privind activitatea de colectare, atît în ceea ce priveste frecventa apelurilor către persoanele cu datorii, cît si în ceea ce priveste corespondenta scrisă către acestia. Acesta este conceput pentru a oferi o întelegere amănuntită si clară a comportamentului de bază asteptat din partea fiecărei companii de colectare a creantelor membră AMCC si a angajatilor acesteia“, conform unui comunicat al Asociatiei de Management al Creantelor Comerciale. Conform noilor norme, recuperatorii de creante pot suna la debitori numai de două ori pe săptămînă, în intervalul orar 8 - 12, precum si sîmbăta între 9 si 14, exceptie făcînd doar cazurile în care clientul cere să fie apelat la alte ore decît cele stabilite prin regulament. În acest fel recuperatorii nu mai pot hăitui clentii cu telefoane în orice moment al zilei si indiferent de ziua din săptămînă. Totusi, solicitarea datornicului de a fi vizitat în alte intervale decît cele stabilite nu trebuie să aibă la bază intentia debitorului de a evita întîlnirile cu recuperatorii. Noul cod de conduită mai prevede că discutiile cu clientii trebuie să fie politicoase si să asigure protejarea si nedivulgarea către terti a informatiilor privind obligatiile de plată ale debitorului si datele personale ale acestuia. La începutul convorbirii agentul de colectare are obligatia de a se prezenta si să anunte numele companiei pe care o reprezintă, precum si numele creditorului pentru care actionează. Trebuie explicat debitorului motivul convorbirii si să clarifice orice nelămuriri. Numărul convorbirilor a fost limitat la două pentru a evita hărtuirea. La fel ca în cazul convorbirilor telefonice, recuperatorii de creante pot vizita datornicul, la adresa indicată, numai în zilele lucrătoare de la 8 la 21 si sîmbăta nu mai tîrziu de ora 14. Si cei care calcă pragul debitorilor trebuie să fie politicosi, să se legitimeze si să prezinte împuternicirea pe care o au de la compania de colectare a creantelor. Ei trebuie să explice scopul vizitei si să clarifice orice nelămuriri ale debitorului. Trebuie mentionat faptul că la cerere, debitorii pot primi de la recuperatori o copie gratuită a codului de conduită. Sînt noutăti si în domeniul corespondentii cu cei care nu si-au achitat ratele la zi, iar prima scrisoare trebuie să arate în detaliu debitul. Corespondenta va fi întotdeauna în plic sigilat, lipsit de însemnări în afară de adresă în afară de sigla companiei de colectare a creantelor. Debitorii care-i reclamă pe recuperatori că nu le respectă drepturile trebuie să primească răspuns în 30 de zile. Noile norme prevăd expres că folosirea fortei, a unui limbaj vulgar ori ton nepoliticos, precum si utilizarea amenintărilor în recuperarea creantelor sînt practici interzise. Nu de putine ori s-a întîmplat ca despre problemele unui debitor să afle părintii, rudele, colegii de serviciu sau vecinii, totul datorîndu-se „insistentei“ de care dădeau dovadă recuperatorii. Insistentă care, în unele cazuri, i-au adus pe cei în „culpă“ în pragul nebuniei, la propriu, sau la comiterea unor gesturi extreme gen tentative sau chiar sinucideri.

Ce mai e pe piata bancară

Perioada de vară a fost benefică pentru cei care au împrumuturi la bănci, păstrîndu-se relativ constantă valoarea restantelor în cazul debitorilor ce nu au mai putut tine pasul cu graficul de rambursare a ratelor. Datoriile nu au crescut, dar nici nu au scăzut, astfel că datornicii nu au mai rămas în urmă, dar nici nu au reusit să achite banii pentru a ajunge cu ratele la zi. Vestea bună este că persoanele care nu s-au îndatorat în vremurile de glorie ale creditării, au reusit să mai pună deoparte ceva bănuti. Asa stînd lucrurile, 1 septembrie i-a prins pe nemteni cu restante totale la credite în valoare de 225,5 milioane lei, sensibl mai mari decît în luna anterioară, cu vreo 2 milioane de lei. Conform datelor publicate lunar de BNR, am terminat primele opt luni din acest an cu credite în derulare, în moneda natională sau în valută, ce însumează 2.217,1 milioane lei. Din această sumă sînt credite curente, unde nu se înregistrează întîrzieri pentru cea mai mare parte a sumei, respectiv 1.991,6 milioane lei ron. Sînt si datornici care, la toate tipurile de credite, au restante la împrumuturi ce se cifrează la 223,5 milioane lei. Defalcat, afaceristii si populatia au luat din bănci împrumuturi în moneda natională ce totalizează 1.290 milioane noi. Plătile sînt în grafic la credite care însumează 1.175 milioane de lei, restantele cifrîndu-se la 115,2, stationar. Cea mai mare parte a creditelor în lei, 686 milioane, erau împrumuturi ale mediului de afaceri, iar persoanele fizice se creditaseră cu peste 601 milioane. Din acesti bani, circa 455,5 milioane erau credite de consum, si numai vreo 118,6 milioane de lei erau bani pentru locuinte, restul fiind contractati în alte scopuri. Creditele în valută sînt mai mici decît cele în lei si se cifrează la 927 milioane de lei, în scădere cu vreo 9 milioane. Pentru 816,7 milioane plătile sînt în grafic, iar restante sînt la alte 110,3 milioane lei, mai putin decît la împrumuturile în moneda natională. Firmele au contractat împrumuturi de 345milioane de lei, iar persoanele fizice s-au îndatorat cu diferenta de peste 580 milioane lei. Cea mai mare parte, 294 milioane lei, sînt împrumuturi de consum, iar alte 280 milioane au fost credite pentru locuinte. Unii au reusit totusi să facă si economii. Depozitele nemtenilor în moneda natională la sfîrsitul lunii trecute se cifrau la circa 489 milioane de lei, iar cele în valută sînt de circa 261 milioane lei.