Consilierul de eticã, pion otrãvit în justitie?
• noua institutie creatã de CSM a stîrnit revolta magistratilor • acuzele judecãtorilor la adresa Consiliului sînt extrem de dure • din nou se face referire la practici de naturã securisticã • judecãtorii considerã cã asistãm la recreerea unui sistem de informatori de tristã amintire în interiorul instantelor • Apele sînt departe de a se linisti în Justitie, un domeniu în care în ultima perioadã numãrul si duritatea criticilor aduse de magistrati ministrului de resort, dar si Consiliului Superior al Magistraturii au atins cote de neimaginat. Cea mai recentã luare de pozitie a Asociatiei Magistratilor din România vizeazã o initiativã a CSM, de creare a unei noi institutii, respectiv cea de consilier de eticã. Un fel de cîine de pazã al moralitãtii judecãtorilor, întelegem noi, însã judecãtorii considerã cã asistãm la recreerea unui sistem de informatori sau turnãtori de tristã amintire în interiorul instantelor. „Asociatia Magistratilor din România (AMR) constatã faptul cã problemele reale existente în sistemul judiciar intereseazã tot mai putin Consiliul Superior al Magistraturii, dovadã fiind si ultima inventie a acestei autoritãti publice care, în loc sã consolideze independenta judecãtorilor, a adus o altã bresã în statutul acestora, concretizatã în recenta Hotãrâre nr.434/17.05.2016 a Sectiei pentru judecãtori privind consilierul de eticã. Dupã ce actualul Consiliu si-a concentrat atentia, mai ceva ca un agent electoral, asupra fiecãrui cuvînt rostit de oamenii politici, fãrã a discerne în ce mãsurã, procedînd la o apreciere incoerentã, de multe ori inexplicabilã, dar mai ales evident selectivã a declaratiilor, acestea au afectat, în mod real, independenta, prestigiul si credibilitatea justitiei, ignorînd sau tratînd cu superficialitate semnalele concrete venite din interiorul sistemului, anume cele referitoare la o posibilã implicare a fenomenului cunoscut sub denumirea de «cîmp tactic», astãzi sîntem în mãsurã sã ne întrebãm, cu multã suspiciune si revoltã, care este tinta concretã urmãritã prin noua institutie creatã sub denumirea «consilierului de eticã»? Sînt evocate în nota de fundamentare o serie de argumente, superficiale ca substantã, pornind de la necesitatea alinierii unor reglementãri internationale si de la nevoia implementãrii unor recomandãri, determinate, printre altele, de numãrul mare de hotãrîri prin intermediul cãrora s-a dispus condamnarea penalã sau, dupã caz, sanctionarea unor judecãtori sau procurori pentru sãvîrsirea unor fapte care au afectat demnitatea, onoarea si prestigiul justitiei. Mergînd pe acelasi drum al decredibilizãrii judecãtorului, drum deschis odatã cu adoptarea Hotãrârii nr.140 din 06 februarie 2014 emisã de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii si Anexa acesteia în baza cãreia s-a aprobat Regulamentul privind accesul la informatii clasificate secrete de stat si secrete de serviciu, act ce a impus obtinerea de autorizãri suplimentare, peste lege, pentru înfãptuirea actului de justitie, demers continuat în acelasi mod prin emiterea de cãtre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a Hotãrârii nr. 846 bis din 03 iulie 2014, cu implicatii grave în procesul de deliberare, recent, Sectia pentru judecãtori a Consiliului a adoptat Hotãrîrea nr.434 la data de 17 mai 2016 prin intermediul cãreia permite intruziunea unei alte persoane, respectiv a «consilierului de eticã», în activitatea fiecãrui judecãtor ce poate fi, printre altele, consiliat de acest nou personaj „în diferite probleme de eticã, din oficiu sau la cerere“. ÃŽn realitate, prin acest demers, evident îndoielnic ca trebuintã sistemului judiciar, se creeazã în interiorul instantelor, în mod nedefinit ca atare, un sistem de informatori, reconstruind dupã metehne vechi, obiceiuri mult criticate, de natura celor securiste, mai rãu ca în perioada anterioarã anului 1989. Ne-am obisnuit sã acceptãm cu prea multã îngãduintã un comportament abuziv, justificat prin sloganuri care se întemeiazã pe nevoia de independentã deplinã a judecãtorului, acceptînd de fapt o alterare evidentã a acesteia“, se aratã într-un comunicat al AMR, semnat de presedintele acestei asociatii, judecãtorul Gabriela Baltag.
CSM, pentru sau împotriva independentei Justitiei?
Pe cale de consecintã, reprezentantii asociatiei profesionale a magistratilor cer revocarea respectivei hotãrîri fãcînd trimitere si la celebrul „cîmp tactic“ din justitie, dar acuzînd extrem de de transant CSM cã în loc sã fie un garant al independentei judecãtorilor, nu face altceva decît sã limiteze aceastã independentã. „AMR solicitã revocarea de urgentã a acestei ultime hotãrîri care nu face altceva decît sã instaleze, în mod oficial, «cîmpul tactic» în toate instantele din tarã. Chiar dacã nu pare atît de relevant, interesant de observat este cã, desi în argumentarea mãsurii sînt amintite ambele categorii de magistrati - judecãtori si procurori, dispozitiile acestei mãsuri îi vizeazã, în final, numai pe judecãtori, categorie profesionalã cãreia actualul Consiliu, contrar menirii sale constitutionale, i-a afectat constant independenta prin mãsurile nefericite dispuse în ceea ce o priveste“, se mai aratã în comunicatul AMR. Privind aceastã adevãratã bãtãlie din Justitie, par a se contura extrem de clar douã tabere: cea a oficialilor, acuzati cã initiazã demersuri ce pun în pericol nu doar independenta judecãtorilor, ci chiar respectarea drepturilor si libertãtilor cetãtenesti, si cea a magistratilor care sanctioneazã aceste derapaje. ÃŽn conditiile în care o Justitie independentã e o conditie necesarã a unui stat democratic, ar trebui sã se facã auzitã si vocea asa-zisei „societãti civile“. Care, dacã sînt create instrumente abuzive, va avea cel mai mult de suferit, dar care se pare cã „e sublimã, însã lipseste cu desãvîrsire“.
|
Autentificare
