Consilierul de etică, pion otrăvit în justitie?

• noua institutie creată de CSM a stîrnit revolta magistratilor • acuzele judecătorilor la adresa Consiliului sînt extrem de dure • din nou se face referire la practici de natură securistică • judecătorii consideră că asistăm la recreerea unui sistem de informatori de tristă amintire în interiorul instantelor •

Apele sînt departe de a se linisti în Justitie, un domeniu în care în ultima perioadă numărul si duritatea criticilor aduse de magistrati ministrului de resort, dar si Consiliului Superior al Magistraturii au atins cote de neimaginat. Cea mai recentă luare de pozitie a Asociatiei Magistratilor din România vizează o initiativă a CSM, de creare a unei noi institutii, respectiv cea de consilier de etică. Un fel de cîine de pază al moralitătii judecătorilor, întelegem noi, însă judecătorii consideră că asistăm la recreerea unui sistem de informatori sau turnători de tristă amintire în interiorul instantelor. „Asociatia Magistratilor din România (AMR) constată faptul că problemele reale existente în sistemul judiciar interesează tot mai putin Consiliul Superior al Magistraturii, dovadă fiind si ultima inventie a acestei autorităti publice care, în loc să consolideze independenta judecătorilor, a adus o altă bresă în statutul acestora, concretizată în recenta Hotărâre nr.434/17.05.2016 a Sectiei pentru judecători privind consilierul de etică. După ce actualul Consiliu si-a concentrat atentia, mai ceva ca un agent electoral, asupra fiecărui cuvînt rostit de oamenii politici, fără a discerne în ce măsură, procedînd la o apreciere incoerentă, de multe ori inexplicabilă, dar mai ales evident selectivă a declaratiilor, acestea au afectat, în mod real, independenta, prestigiul si credibilitatea justitiei, ignorînd sau tratînd cu superficialitate semnalele concrete venite din interiorul sistemului, anume cele referitoare la o posibilă implicare a fenomenului cunoscut sub denumirea de «cîmp tactic», astăzi sîntem în măsură să ne întrebăm, cu multă suspiciune si revoltă, care este tinta concretă urmărită prin noua institutie creată sub denumirea «consilierului de etică»? Sînt evocate în nota de fundamentare o serie de argumente, superficiale ca substantă, pornind de la necesitatea alinierii unor reglementări internationale si de la nevoia implementării unor recomandări, determinate, printre altele, de numărul mare de hotărîri prin intermediul cărora s-a dispus condamnarea penală sau, după caz, sanctionarea unor judecători sau procurori pentru săvîrsirea unor fapte care au afectat demnitatea, onoarea si prestigiul justitiei. Mergînd pe acelasi drum al decredibilizării judecătorului, drum deschis odată cu adoptarea Hotărârii nr.140 din 06 februarie 2014 emisă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii si Anexa acesteia în baza căreia s-a aprobat Regulamentul privind accesul la informatii clasificate secrete de stat si secrete de serviciu, act ce a impus obtinerea de autorizări suplimentare, peste lege, pentru înfăptuirea actului de justitie, demers continuat în acelasi mod prin emiterea de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a Hotărârii nr. 846 bis din 03 iulie 2014, cu implicatii grave în procesul de deliberare, recent, Sectia pentru judecători a Consiliului a adoptat Hotărîrea nr.434 la data de 17 mai 2016 prin intermediul căreia permite intruziunea unei alte persoane, respectiv a «consilierului de etică», în activitatea fiecărui judecător ce poate fi, printre altele, consiliat de acest nou personaj „în diferite probleme de etică, din oficiu sau la cerere“. În realitate, prin acest demers, evident îndoielnic ca trebuintă sistemului judiciar, se creează în interiorul instantelor, în mod nedefinit ca atare, un sistem de informatori, reconstruind după metehne vechi, obiceiuri mult criticate, de natura celor securiste, mai rău ca în perioada anterioară anului 1989. Ne-am obisnuit să acceptăm cu prea multă îngăduintă un comportament abuziv, justificat prin sloganuri care se întemeiază pe nevoia de independentă deplină a judecătorului, acceptînd de fapt o alterare evidentă a acesteia“, se arată într-un comunicat al AMR, semnat de presedintele acestei asociatii, judecătorul Gabriela Baltag.

CSM, pentru sau împotriva independentei Justitiei?

Pe cale de consecintă, reprezentantii asociatiei profesionale a magistratilor cer revocarea respectivei hotărîri făcînd trimitere si la celebrul „cîmp tactic“ din justitie, dar acuzînd extrem de de transant CSM că în loc să fie un garant al independentei judecătorilor, nu face altceva decît să limiteze această independentă. „AMR solicită revocarea de urgentă a acestei ultime hotărîri care nu face altceva decît să instaleze, în mod oficial, «cîmpul tactic» în toate instantele din tară. Chiar dacă nu pare atît de relevant, interesant de observat este că, desi în argumentarea măsurii sînt amintite ambele categorii de magistrati - judecători si procurori, dispozitiile acestei măsuri îi vizează, în final, numai pe judecători, categorie profesională căreia actualul Consiliu, contrar menirii sale constitutionale, i-a afectat constant independenta prin măsurile nefericite dispuse în ceea ce o priveste“, se mai arată în comunicatul AMR. Privind această adevărată bătălie din Justitie, par a se contura extrem de clar două tabere: cea a oficialilor, acuzati că initiază demersuri ce pun în pericol nu doar independenta judecătorilor, ci chiar respectarea drepturilor si libertătilor cetătenesti, si cea a magistratilor care sanctionează aceste derapaje. În conditiile în care o Justitie independentă e o conditie necesară a unui stat democratic, ar trebui să se facă auzită si vocea asa-zisei „societăti civile“. Care, dacă sînt create instrumente abuzive, va avea cel mai mult de suferit, dar care se pare că „e sublimă, însă lipseste cu desăvîrsire“.