Amintirile care l-au fĂŁcut pe veci celebru

• IonicĂŁ Bocancea, cel care a jucat magistral rolul lui NicĂŁ din „Amintiri din copilĂŁrie“, s-a destĂŁinuit Monitorului • de loc din Bicaz, el a fost ales pentru a juca ĂŽn film dintre 12.000 de copii • „A fost un episod care mi-a marcat viata. Spre surprinderea mea, am fost selectat, cel mai sigur, tinĂŽndu-se cont de grai si comportament“, ĂŽsi aminteste nemteanul • trĂŁirile sale din timpul filmĂŁrilor cititi ĂŽn ceea ce urmeazĂŁ •

Nu stiu altii cum sĂŽnt, dar eu, cĂŽnd mĂŁ gĂŽndesc la filmul tineretii noastre, „Amintiri din copilĂŁrie“ si la IonicĂŁ Bocancea, actorul-copil, care a fĂŁcut magistral rolul lui NicĂŁ a lui Stefan Apetrei, parcĂŁ-mi saltĂŁ inima de bucurie! Si asta cu atĂŽt mai mult, cu cĂŽt cu acel tĂŽcĂŁ de-atunci, de obĂŽrsie din Bicaz, nĂŁscut pe 7 februarie 1951, am avut onoarea sĂŁ schimb cĂŽteva vorbe pe tema filmului apĂŁrut ĂŽn 1964 si care l-a fĂŁcut celebru, incluzĂŽndu-l pentru vesnicie ĂŽn enciclopedia universalĂŁ a copiilor-actori minune. „A fost un episod care mi-a marcat viata. Pentru a ajunge ĂŽn acest rol, echipa de realizatori, avĂŽnd-o ĂŽn frunte pe Elisabeta Bostan si Doru NĂŁstase, plus ceilalti specialisti, a «vizionat» peste 12.000 de copii. Printre acestia m-am numĂŁrat si eu, un tĂŽnc din Bicaz. Spre surprinderea mea, nici nu prea stiam atunci ce se ĂŽntĂŽmplĂŁ, am fost selectat, cel mai sigur, tinĂŽndu-se cont de grai si comportament. Am mers mai departe 10, la Bucuresti. Acolo, alte probe ĂŽn urma cĂŁrora am rĂŁmas doi, iar dupĂŁ controlul medical, doar unul, acela fiind eu. Din ceea ce au constituit probele, nu era aproape nimic strĂŁin de copilĂŁria mea, cum aveam sĂŁ aflu mai tĂŽrziu, cĂŁ de fapt «Amintirile din copilĂŁrie“ ale lui Ion CreangĂŁ nu sĂŽnt altceva decĂŽt amintirile copilului universal“, a povestit IonicĂŁ Bocancea, glasul sĂŁu ĂŽndemnĂŽndu-mĂŁ spre alte ĂŽntrebĂŁri: Cum a fost atunci? FilmĂŁri? Actorii consacrati? „FilmĂŁrile s-au fĂŁcut ĂŽn zona Humulestiului, TĂŽrgu Neamt, pe Valea Ozanei, Pipirig, pe Valea Bistritei si chiar la Bicaz, pe baraj. CĂŽt priveste interioarele, s-au filmat la Buftea. De fapt au fost douĂŁ categorii de filmĂŁri, cele privind isprĂŁvile lui NicĂŁ si cele cu Ion CreangĂŁ matur, rolul fiind interpretat de cĂŁtre marele actor Stefan CiubotĂŁrasu. Îmi amintesc cu mare plĂŁcere de ceilalti mari actori, Emanoil Petrut, ĂŽn rolul tatĂŁlui, Corina Constantinescu, ĂŽn rolul mamei si lista ar putea continua. Acum, de cĂŽte ori vĂŁd filmul, urmĂŁresc legĂŁtura imagine - muzicĂŁ si mi se pare ceva extraordinar. Tot filmul presupune o armonie idealĂŁ ĂŽntre imagine si sunet, o adaptare a coloanei sonore pe imagine, extrem de bine fĂŁcutĂŁ. Atunci n-am realizat acest lucru, dar acum, cu ochiul maturitĂŁtii mĂŁ simt fermecat“, a adĂŁugat actorul.

Cirese legate cu atĂŁ ĂŽn copac si cum de-a alergat ĂŽn fundul gol prin pĂŁpusoi, spini si urzici

Ne mai spune cĂŁ a contat foarte mult ĂŽn realizarea peliculei faptul cĂŁ regizoarea Elisabeta Bostan era din Buhusi, cunostea viata din zona Moldovei. FilmĂŁrile au durat un an si au fost realizate ĂŽn toate anotimpurile. Scenele cu ciresele si cĂŽnepa, cu mĂŁtusa MĂŁrioara, s-au „tras“ la Oglinzi, ĂŽntr-o grĂŁdinĂŁ din sat, unde era un cires si unde s-a semĂŁnat special cĂŽnepĂŁ. Numai cĂŁ ĂŽn anul acela copacul n-a a avut cirese si a fost nevoie ca echipa de productie sĂŁ-l „populeze“ cu fructe, acestea fiind efectiv legate cu atĂŁ ĂŽn copac. În ceea ce priveste savuroasa scenĂŁ ĂŽn care copilul cu pĂŁrul bĂŁlai ĂŽnfuleca cirese, aceasta s-a filmat ĂŽntr-un alt copac pe rod. Un aspect inedit al filmului este acela cĂŁ nu s-a filmat nimic la Casa memorialĂŁ CreangĂŁ de la Humulesti. Motivul: era electrificatĂŁ. Fragmentul „La scĂŁldat“ a fost cel mai dificil ĂŽsi aminteste bicĂŁjeanul. „Trebuia sĂŁ alerg ĂŽn fundul gol prin pĂŁpusoi, spini si urzici, motiv pentru care a fost musai sĂŁ-mi punĂŁ pe tĂŁlpi leucoplast. Basca, faptul cĂŁ imi era rusine (actorul avea atunci vreo 12 ani - n.red). Era lume multĂŁ, care se uita la mine si nu era usor. Numai cĂŁ regia a gĂŁsit solutia de a mĂŁ convinge. Mi-au spus cĂŁ nu mĂŁ mai duc la teatru, la circ si nici n-o sĂŁ mai am voie acasĂŁ. M-am gĂŽndit eu ce m-am gĂŽndit si odatĂŁ am luat-o la sĂŁnĂŁtoasa de s-au mirat si cei care filmau. De fiecare datĂŁ se trĂŁgeau cĂŽte 5-6 duble. MuncĂŁ, nu glumĂŁ, dar ĂŽmi plĂŁcea. Ne amuzam si nu puneam la suflet oboseala. Eram copil din provincie ĂŽnvĂŁtat cu munca si hoinĂŁreala“, a afirmat Ion Bocancea. Si pe mĂŁsurĂŁ ce rememora, impresia reporterului a fost cĂŁ interlocutorul devenea cu fiece vorbĂŁ copilul de acum o jumĂŁtate de veac.

„Una pentru Dumnezeu si una pentru dracu'“. Si caprele IrinucĂŁi

Regia, a spus fostul actor, le acorda copiilor din film o oarecare independentĂŁ ĂŽn conturarea personajelor: „Copii fiind, ne mai abĂŁteam de la instructiuni, bĂŁgĂŽnd cĂŽte ceva si de la noi. De multe ori, spre surpriza noastrĂŁ, cele fĂŁcute de noi datoritĂŁ imaginatiei erau apreciate si introduse ĂŽn film, cum a fost scena ĂŽn care aruncam pietrele ĂŽn stioalna unde mĂŁ scĂŁldam: «una pentru Dumnezeu si una pentru dracu'“, fĂŁcĂŽnd parte dreaptĂŁ la amĂŽndoi. Modul ĂŽn care o spuneam, avea ceva personal felului meu de a mĂŁ juca, apreciat de regie. Sau la scena cu urĂŁtura, cĂŁzĂŁtura popii Oslobanu, care s-a datorat cablurilor acoperite de zĂŁpadĂŁ, spre veselia noastrĂŁ, a copiilor“. Si dacĂŁ tot ajunsesem la ĂŽntĂŽmplĂŁri mai aparte, tinĂŽnd de modul ĂŽn care au fost fĂŁcute filmĂŁrile, trebuie retinut modul ĂŽn care s-a turnat scena cu caprele IrinucĂŁi. „Totul s-a filmat la Galu, Poiana Teiului, pe Valea Bistritei, ĂŽn vecinĂŁtatea unei bisericute din lemn, monument istoric. Pe un deal a fost construit bordeiul bĂŁtrĂŽnei, caprele au fost legate de casĂŁ sĂŁ nu fugĂŁ, iar chetroiul era confectionat din carton. CĂŽnd acesta a luat-o la vale, a fost tras cu un tractor un stĂŽlp de sustinere a casei, si uite-asa s-a produs necazul. Ce mai, era frumos si pentru mine o adevĂŁratĂŁ poveste trĂŁitĂŁ pe viu. Desi eram doar NicĂŁ a lui Stefan Apetrii, ĂŽmi ĂŽnchipuiam cĂŁ sĂŽnt toate personajele din povesti, de la FĂŁt-Frumos, la zmeul cel rĂŁu. Eram fermecat de ce mi se ĂŽntĂŽmpla!“, am mai aflat de la cel ce cĂŽndva ne fermeca, la rĂŽndu-i, copilĂŁria.

N-a fost sĂŁ fie actor

Întrebat care au fost actorii de care s-a simtit apropiat, IonicĂŁ Bocancea s-a destĂŁinuit arborĂŽnd un zĂŽmbet nostalgic: „Cea mai mare legĂŁturĂŁ am avut-o cu Stefan CiubotĂŁrasu, un om extraordinar, apoi cu Emanoil Petrut. În general, toatĂŁ lumea artisticĂŁ se purta foarte frumos cu noi. DacĂŁ CiubotĂŁrasu ar mai fi trĂŁit, el gĂŁsindu-si sfĂŽrsitul cĂŽnd eram eu ĂŽn ultimul an de liceu, sigur as fi urmat cariera de actor. Desi nu regret, pentru cĂŁ viata de actor nu-i usoarĂŁ si nici bine plĂŁtitĂŁ. Una-i sĂŁ fii un mare actor, si alta sĂŁ fii unul care duce tava sau sĂŁ faci figuratie prin filme. Si-apoi acum nici nu se mai fac filme din lipsa banilor. Nu cĂŁ actorii n-ar fi niste oameni deosebiti, dar mai depinde si de sansĂŁ. Sansa vietii mele, ca actor, a fost rolul din acest film care mi-a marcat ĂŽntreaga viatĂŁ. Am eu o vorbĂŁ: toti avem ĂŽn viatĂŁ un rost. Rostul care m-a avantajat pe mine si mi-a asigurat o brumĂŁ de eternitate a fost rolul lui NicĂŁ din «Amintiri din copilĂŁrie» al genialului narator Ion CreangĂŁ. Si asta o spun pentru cĂŁ nu-i de ici de colo sĂŁ fii premiat ĂŽn Spania, la Moscova, la Teheran si sĂŁ fii prins ĂŽn enciclopedia copiilor actori minune, alĂŁturi de Shirley Temple si alti copii care au devenit repere ĂŽn filmografia lumii“, a conchis IonicĂŁ Bocancea. Acum omul este pensionar si instructor auto, pe lĂŽngĂŁ actor si specialist ĂŽn calculatoare. În acelasi timp, un partener de conversatie energic, interesant. SchimbĂŁrile de activitate nu au fost singurele din
viata sa. S-a nĂŁscut ĂŽn Bicaz, dar nu i-a fost scris sĂŁ ĂŽmbĂŁtrĂŽneascĂŁ
aici. De dragul sotiei s-a mutat ĂŽn celĂŁlalt capĂŁt al tĂŁrii, aproape de
Resita.

Crede-n copii

Ion Bocancea locuieste ĂŽn prezent la Bozovici, ĂŽn Caras Severin si vine doar ocazional la Bicaz. În urmĂŁ cu vreo 50 de ani, cĂŽnd regizorul Elisabeta Bostan a pornit ĂŽn cĂŁutarea lui NicĂŁ prin scolile generale din Moldova, pentru a pune pe ecran romanul autobiografic al lui CreangĂŁ, l-a gĂŁsit tocmai pe el, la Bicaz. Mai apoi, ĂŽn 1976 a fĂŁcut cursuri de calculatoare, de programare, la Busteni. A lucrat la un centru de calcul. Actorul cu mare succes la public a devenit un om de birou. A trecut de la replici, cadre si indicatii la numere; de la faimĂŁ, la un fel de anonimat. Un fel, pentru cĂŁ lumea nu uitĂŁ nici acum legĂŁtura lui cu Ion CreangĂŁ. La fiecare eveniment care ĂŽl implicĂŁ pe povestitorul humulestean, Ion Bocancea apare pe lista invitatilor. Cel mai adesea, vorbeste depre personaj, despre autor, despre carte, despre valorile României. Crede cu putere ĂŽn culturĂŁ si ĂŽi sfĂŁtuieste mereu pe tineri sĂŁ nu o arunce ĂŽntr-un colt ĂŽntunecat al memoriei. Pe adulti, mai putin. „SĂŽnt invitat adesea pe la diverse activitĂŁti, dar accept doar dacĂŁ este vorba de tineri, de copii. Mi s-a ĂŽntĂŽmplat sĂŁ fiu invitat de oameni politici si atunci am refuzat. Nu ĂŽmi face plĂŁcere, asa cĂŁ aleg sĂŁ fac ceva mai interesant sau, chiar, sĂŁ nu fac nimic. Nu vreau sĂŁ fiu implicat astfel. În copii, ĂŽn schimb, cred si ĂŽmi face plĂŁcere sĂŁ ĂŽi ĂŽntĂŽlnesc“, ni se destĂŁinuie iar „NicĂŁ“. CĂŽt priveste dialogul, el a fost pur si simplu un festin al logosului mĂŽnuit de interlocutor cu talent si savoare. Asa cum a fĂŁcut-o si ĂŽn filmul ce i-a marcat viata, dupĂŁ cum a spus.