Doliu la colegiu

• profesorul de istorie Mihail Ciocan, de la Colegiul Roman Vodďż˝, formator al unor generatii ďż˝ntregi de elevi, a trecut ďż˝n nefiintďż˝ • „A predat istorie, transformďż˝nd un obiect de studiu ďż˝ntr-o lectie de viatďż˝“, a spus profesoara Gabriela Romano •

Unul dintre cei mai ďż˝ndrďż˝giti si apreciati profesori ai generatiilor care au urmat filiera stiintelor sociale sau umaniste la Colegiul National Roman Vodďż˝ si nu numai, Mihail Ciocan, a trecut ďż˝n nefiintďż˝ duminicďż˝, 9 octombrie, lďż˝sďż˝nd ďż˝n urmďż˝ marea de regrete a celor care l-au cunoscut. Deopotrivďż˝ fosti elevi sau cadre didactice ale liceului au transmis numeroase mesaje prin care ďż˝si aratďż˝ compasiunea fatďż˝ de familia ďż˝ndoliatďż˝ si regretele fatďż˝ de trecerea la cele vesnice a unui dascďż˝l adevďż˝rat, dedicat profesiei si respectat. Profesoara Gabriela Romano a avut una dintre cele mai apreciate postďż˝ri, pe care a intitulat-o o poveste din Marea Trecere. „Povestea domnului profesor Mihail Ciocan seamďż˝nďż˝ cu istoriile de viatďż˝ ale multora dintre noi. Si ďż˝ncepe asa: a fost odatďż˝ un bďż˝rbat tďż˝nďż˝r si frumos, ďż˝ncrezďż˝tor ďż˝n propriile lui forte, ďż˝n darurile primite, ďż˝n menirea lui, ďż˝n puterea de a-si fďż˝uri destinul visat. Iar vrerea i-a fost ďż˝mplinitďż˝. I-au stat alďż˝turi o sotie si o fiicďż˝ aducďż˝ndu-i iubire, echilibru, ďż˝ntelegere, formďż˝nd o familie pe care nu puteai sďż˝ nu o remarci ďż˝n plimbďż˝rile de duminicďż˝ dupďż˝-amiazďż˝, o familie care-ti vorbea despre frumusetea, afectiunea, unitatea dintre ei. A fost profesor, a predat istorie, transformďż˝nd un obiect de studiu ďż˝ntr-o lectie de viatďż˝, dezvďż˝luind sub ochii elevilor, ďż˝ncrezďż˝tori sau sceptici, conexiunile dintre evenimente, ratiunile putin vizibile, adevďż˝rurile pe care figurile istorice le ascundeau ďż˝n spatele dioramelor sau ale mďż˝stilor de cearďż˝. ďż˝si convingea elevii, generatie dupďż˝ generatie, cďż˝ istoria vorbeste ďż˝n continuare celor ce vor sďż˝ o asculte, cďż˝ ďż˝nvďż˝tďż˝turile ei, ignorate, pot fi dure si necrutďż˝toare. A fost apreciat, iubit, respectat de cei cďż˝rora le-a fost profesor si datoritďż˝ caracterului riguros, sobru, corect prin care transmitea lectia respectului de sine, a respectului fatďż˝ de elev, fatďż˝ de profesia cu care s-a identificat ďż˝n toti anii petrecuti la catedrďż˝. A fost dirigintele care nu si-a pierdut elevii pe drum, aducďż˝ndu-i la limanul absolvirii scolii, veghindu-i cu vorba ďż˝nteleaptďż˝, cu sfďż˝tosenia usor ironicďż˝ de om trecut prin viatďż˝. I-a convins cďż˝ intransigenta nu este spre necazul lor, ci este o cale de formare a caracterului, o modalitate de a deveni om ďż˝ntreg. A fost colegul nostru de cancelarie, de excursii, de agape. Iubea viata din tot sufletul si ne fďż˝cea si pe noi sďż˝ o iubim, mai ales atunci cďż˝nd vedea cďż˝ sďż˝ntem distrasi ori apďż˝sati de griji. Discret, ďż˝ntelegďż˝tor, atent - un domn din vremuri ce trec si ele ďż˝n uitare. O tinutďż˝ elegantďż˝, o usoarďż˝ cochetďż˝rie masculinďż˝, de bďż˝rbat pentru care si ďż˝mbďż˝trďż˝nirea frumoasďż˝ e un tel de viatďż˝. Azi a fost ultima filďż˝ a povestii, pentru cďż˝ dis-de-dimineatďż˝, ďż˝ntr-o toamnďż˝ aurie ďż˝n care se culeg roadele, domnul profesor Mihail Ciocan a trecut pragul istoriei fďż˝rďż˝ sfďż˝rsit, lďż˝sďż˝nd aici amintirea. Dumnezeu sďż˝-L ierte!“, a scris profesoara Gabriela Romano.