Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Decembrie 2016
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 3 Decembrie 2016
Tipreste articolul - Varianta pentru imprimant Trimite acest articol unui prieten  prin email

Glasul cetãteanului... odatã la patru ani

În urmã cu multi ani, pe când zona centralã a municipiului nostru îsi cãuta identitatea si personalitatea la care avea dreptul ca Perlã a Moldovei, categorisire dulce si tonicã pentru urechile locuitorilor sãi, unul dintre ziarele locale pãcãtuia grav, publicându-mi articolul intitulat Kitsch arhitectura, în care luam atitudine fatã de usurinta cu care administratia localã acorda liber la constructie spatiilor comerciale din zona centralã, si asa alteratã de existenta celor cinci blocuri de locuinte de câte nouã etaje, nu chiar potrivitã cu complexul medieval, cu teatrul si pãrculetul din centru care conferã un farmec deosebit orasului. N-am sã spun cititorului ce mi-a tras sufletul si mã limitez sã mentionez cã doamna arhitectã-sefã a orasului, îmi reprosa, printre lacrimi, interventia neghioabã si neavenitã, într-o problemã de care eram complet strãin. Ba mã acuza de atentat la prestigiul sãu profesional. Ce puteam sã fac decât sã-mi cer iertare? M-am apãrat, afirmând cã intentiile mele aveau un caracter cetãtenesc, departe de atacul la persoanã care-mi era atribuit si cã n-am sã mai gresesc, închizându-mã în carapacea mea de individ care-si bagã nasul unde nu-i fierbe oala. Sã fim cinstiti, fãrã a-i desconsidera cu totul reusitele, se poate spune cã centrul municipiului, asezare turisticã de traditie, merita o finalizare arhitecturalã ceva mai consonantã cu elementele constructive amintite. Mentiunea priveste mai ales partea de vizavi de acestea, care sã-l detaseze cât de cât, de seria de cinci blocuri de câte nouã etaje, lipsite de personalitate si monotone, aidoma miilor de blocuri identice de peste tot din tarã. Din pãcate - iar îmi bag nasul unde nu-mi fierbe oala - zona respectivã, de care nu multe localitãti din tarã se pot bucura, nu si-a gãsit întrutotul personalitatea si identitatea, fiind afectatã de multitudinea de spatii comerciale care-si schimbã frecvent destinatiile, ca sã nu mai spunem cã multe dintre ele rãmân nefolosite, cu afise de închiriat, în cãutarea unor utilizatori pe potrivã.
Conform obiceiului pãmântului, cã doar români suntem, chiar dacã mai întoarcem lucrurile de cum le-am stiut si îndrãznim sã ne batem cu pumnul în piept, ba sã spunem cã nu noi ne tragem din romani, ci invers, nu învãtãm mai nimic. Nici din istorie, nici din experienta trãitã si, ca atare, nu încercãm, pe cât posibil, sã progresãm în dorintele tuturor de a conferi centrului urbei noastre un aspect plãcut, adecvat si plin de demnitatea pe care o meritã. Aproape nimic nu s-a schimbat si asistãm, în continuare, cu aceeasi nonsalantã indiferentã, la abuzurile cu care administratia fostului prim edil al urbei, a actionat. Încercând sã oferim cititorului mai multe date, spre usoarã întelegere a demersului nostru, trebuie sã arãtãm cã dupã revolutie sau ce va fi fost ea, mai precis, în 1991, odatã cu înfiintarea Institutiei Cetãtenilor de Onoare, primii investiti cu acest titlul de cinste au fost doi frantuji, reprezentanti ai municipalitãtii unui oras înfrãtit cu noi si un distins concitadin. În entuziasmul începutului, acestuia din urmã i se atribuia, pentru îndreptãtite merite, dreptul de proprietate asupra unui teren de 250 de metri pãtrati, plasat vizavi de teatru si de telefoane. Între timp, terenul a fost înstrãinat, iar noul proprietar a început demersurile pentru construirea unei clãdiri cu destinatie spatii comerciale, birouri si locuinte, locuri de parcare si alte aferente. Cam mult pentru un spatiu limitat ca suprafatã, dar cu evidenta nesocotire sau minimalizare a normelor constructive uzuale.

„Institutiile respective nu mai au niciun cuvânt de spus, ele rezervându-si doar dreptul de martor tãcut fatã de evolutia evenimentelor, dominate de dreptul de proprietate“


Spunând lucrurilor pe nume, am distrus cu nonsalantã si dispret, ba cu o condamnabilã vocatie, greu de întâlnit la alte natii, tot ce a fost clãdit cu eforturi si sacrificii tot de cãtre oameni. Dar este greu de acceptat cã asemenea constructii sã-si gãseascã locul neapãrat nicãieri în altã parte decât în centrul urbei sau „popârtac“ (cum ar spune un apropiat al bunicului Creangã), în buricul târgului, destinat spatiilor verzi, si asa insuficiente. Nimeni nu poate avea ceva împotriva unor constructii, dar edificiul preconizat afecteazã caracterul arhitectonic de ansamblu al orasului, si asa afectat blocurile de nouã etaje, monotone si fãrã personalitate, existente peste tot în tarã. Asociatia de Proprietari a luat atitudine fatã de aceastã constructie, considerând-o abuzivã si total nepotrivitã cu centrul orasului. Ea s-a adresat Primãriei si Consiliului Local, însã fãrã reusitã, organele fanion ale municipiului admitând cã „chiar dacã transferul terenului în discutie în timpul mandatului fostului primar Stefan Gheorghe a fost o gresealã sau un abuz, corecturile sau reparatiile nu mai sunt posibile, în virtutea actiunii de vânzare-cumpãrare parafate de documente“. Ca atare, noul proprietar este îndreptãtit sã construiascã pe propriul teren dupã cum doreste, în pofida planului de sistematizare si cã aceastã dorintã nu mai poate fi atacatã. Asociatia de Proprietari s-a adresat si DNA Bacãu pentru elucidarea aspectelor în discutie, dar pânã în prezent pozitia acestuia nu a fost exprimatã. Recent, fatã de demersurile Asociatiei de Locatari, cu adresa 29368/3 din 15.XI.2016, Primãria Municipiului Piatra Neamt îi informeazã pe cei interesati cã proprietarul spatiului a elaborat PUZ (Planul de Urbanizare Zonalã) si RLU (Regulamentul Local de Urbanism), si cã acestea pot fi consultate la sediul institutiei sau pe site-ul Primãriei între 15.11 si 15.12.2016, cu mentiunea cã obiectiunile vor fi transmise investitorului si proiectantului pentru analizã, iar rãspunsul la acestea va fi transmis în scris Asociatiei de Locatari de cãtre Directia de Urbanism. Ca atare, institutiile respective nu mai au niciun cuvânt de spus, ele rezervându-si doar dreptul de martor tãcut fatã de evolutia evenimentelor, dominate de dreptul de proprietate. Nu este în intentiile noastre de a repeta pãtania relatatã la începutul acestei interventii (dacã nu cumva am si fãcut-o!), dar orice persoanã care tine la aspectul orasului sãu se poate întreba dacã nu cumva, consultarea cetãtenilor, sugeratã de adresa de mai sus, ar fi trebuit sã aibã loc înainte de aprobarea constructiei în discutie. Este evident cã, în conditiile date, orice obiectie va rãmâne inoperantã si inutilã, invocându-se, foarte probabil, dreptul sfânt al proprietãtii. Înainte de a încheia, amintesc douã exemple edificatoare, ilustrative pentru modul de a gândi si a actiona al unor administratii de pe alte meleaguri. În Italia, localitãtile vechi de sute de ani pãstreazã clãdirile asa cum au fost dintotdeauna. Dacã proprietarii de drept aduc în casele respective confortul modern, de care nimeni nu poate fi privat, de fatade nu au dreptul sã se atingã ba, mai mult, au obligatia sã le întretinã asa cum au fost, cu respectarea aspectului initial. Dupã încheierea rãzboiului, care a însemnat distrugerea în cea mai mare parte a Varsoviei, când s-a pus problema reconstructiei, locuitorii urbei au fost consultati printr-un referendum: reconstruim orasul asa cum a fost sau realizãm o Varsovie nouã? Rãspunsul a fost categoric: reconstruim! Capitala nouã va fi ridicatã alãturi de cea veche. S-a organizat o actiune fãrã precedent, de strângere de fotografii, ilustrate, albume si alte materiale pentru a reconstitui imaginea vechiului oras, si acesta a renãscut. Si dupã douãzeci de ani sau mai mult, puteau fi întâlniti oameni care mestereau la un detaliu constructiv al vechii asezãri, de care locuitorii, pe bunã dreptate, sunt mândri. Din pãcate, nu învãtãm nimic din experienta altora si o ignorãm si pe a noastrã. Opinia cetãteanului rãmâne fãrã obiect. Dreptul lui de a-si spune cuvântul, se activeazã doar din patru în patru ani, în cabina de vot. În rest ....

Dr. Virgil RÃZESU

P.S. Investitorul nu a mai avut rãbdare. Înainte de termenul de consultare cu cetãtenii, din 15 decembrie, el a demarat lucrãrile preliminare de constructie. În consecintã, ghici ghicitoarea: Oare ce rãspuns vor primi din partea Directiei de Urbanism si Cadastru?

Articol afisat de 1330 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Virgil RÃZESU)
Adaug comentariul tu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective