Se finalizeazã Bugetul municipiului cu alte manechine în Consiliul local?
Bugetul local al municipiului Piatra Neamt se finalizeazã în urma unor consultãri cu diversi reprezentanti ai unor institutii si oameni de afaceri. Din lista reprezentantilor consultati lipsesc reprezentantii pietrenilor, care sunt principalii interesati, în calitate de beneficiari. Ar fi fost interesant de fãcut publicã lista doleantelor acestora. Sau, primãria ne va consulta prin „Chestionarul de opinie“, aceeasi metodã de tristã amintire a fostului edil, pe care o mãsluia de fiecare datã, ca sã coincidã cu propria opinie. Obiectivul principal al consultãrii este pentru „a face orasul functional“. Una din consultãri s-a axat pe subiectul realizãrii unui parc industrial. Este un subiect util, dacã tinem seama cã, pe de o parte, se recunoaste oficial lipsa fortei de muncã calificatã(?) si pe alta, cã principala sursã de locuri de muncã sunt supermarketurile multinationalelor. Personal, consider cã un subiect util de dezbãtut ar fi fost si despre alt parc, Parcul Cozla. ÃŽn contextul unui proiect mai vechi nefinalizat al Primãriei, acela de a face din Piatra Neamt un oras turistic, cea mai „perlã“ din toatã Moldova, bla, bla, bla. Pânã acum, modernizarea Parcului Cozla a fost un pretext
de prãduit la greu banii comunitãtii, de cãtre fosta administratie, proiect care a esuat, parcul arãtând acum cu mult mai rãu decât arãta înainte de 1989. Parcul lãsat de Nicu Albu este de domeniul istoriei. Dintre toate obiectivele primãriei, în legãturã cu necesitatea redãrii parcului Cozla în circuitul turismului pietonal relaxant si reintroducerii acestuia în siragul atractiilor orasului, nu se pomeneste decât despre autorizarea iglu-ului din vârful parcului, care zace fãrã rost de ani de zile, pentru a se putea organiza în el niste evenimente, care sã-i confere o utilitate cu orice pret. Una din marile ambitii ale primãriei pentru 2017 este sã realizeze un material promotional, pentru prezentarea orasului si judetului. Pânã la „materialul promotional“ primãria ar face un pustiu de bine decât ar tipãri o hartã a judetului mai acãtãrii, de care turistii si nemtenii sunt frustrati, în egalã mãsurã. Singura hartã existentã, de vânzare la Muzeul municipal, este o realizare tâmpã, cu erori grosolane si care necesitã obligatoriu o eratã. Primãria si-a fãcut titlu de mare glorie finalizând un Centru judetean de informare turisticã, plasat în parcarea de la Central, care este în imposibilitatea de a oferi, fie si contracost, o hartã turisticã a judetului, cât de cât profesionist întocmitã. Se motiveazã cã Primãria si Consiliul Judetean nu pot produce o astfel de hartã, pentru cã nu s-a finalizat încã, cadastrul. Nu mai punem la socotealã cã imobilul respectiv, care a costat ceva bani, este o realizare arhitecturalã jalnicã, fãcutã parcã din mila publicã, cu care nu s-ar mândri nici mãcar un sat de prin Bãrãgan, dar-mite un oras turistic de munte, care aspirã la titlul de „Perla Moldovei“. ÃŽn timpul acesta, punctul de Informare turisticã, din parcul Stefan cel Mare, cu o arhitecturã agreabilã, stã mai tot timpul cu usa închisã, iar când o prinzi deschisã, nu te alegi decât cu directia
destinatiei solicitatã, indicatã cu arãtãtorul, spre unul din punctele
cardinale existente. La finele anului trecut, o initiativã localã a fãcut vâlvã. Sau plasat prin municipiu câteva panouri stradale, cu douã hãrti afisate, una sub cealaltã. Initiativa ar putea fi consideratã de valoare si în interesul turistilor, dacã nu ar fi o bãscãlie. Harta din partea de jos a
panoului este plasatã la o jumãtate de metru înãltime fatã de sol.
Harta nu poate fi vizionatã, decât stând în genunchi. Poate Primãria
are un proiect de „Oras turistic si religios“ si noi nu stim. A nins la Piatra Neamt, dar pârtia de schi rãmâne tot nefunctionalã. Perla Invest, aceastã perlã a falimentului local, a avut marea revelatie, cã pârtia nu poate functiona fãrã prestatia tunurilor de zãpadã, iar prestatia costã de frige. ÃŽn fapt, nu este vorba de nici o relevatie. Aceasta se stia încã de la lansarea proiectului, dar s-a trecut sub tãcere, deoarece afecta expunerea de motive în sustinere, care ar fi fãcut investitia inutilã, cu clãdiri pârtie, telescaun si telegondolã, iar pietrenii „ar fi suferit de moarte“ dacã acesti bani nu ar fi fost cheltuiti într-un fel. Prãduiala tãtarilor, pe vremea lui Stefan cel Mare, era
floare la ureche, fatã de prãduiala de pe vremea lui Stefan Gheorghe.
Asteptãm DNA-ul în continuare. Aviz consilierilor locali, de pe vremea
acelor proiecte, care au fost simple manechine în vitrina Primãriei.
|
Autentificare
