Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Decembrie 2017
LMMJVSD
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 6 Decembrie 2017
Tipreste articolul - Varianta pentru imprimant Trimite acest articol unui prieten  prin email

Ultimul rege s-a stins! Un rege interzis �n propria tar�

• Regele Mihai I a decedat ieri, la resedinta sa din Elvetia • era ultimul dintre fostii sefi de stat din Europa �n viat� din perioada celui de-al Doilea R�zboi Mondial • va fi adus �n tar� cu un avion al armatei • �nmorm�ntarea va avea loc la Noua Catedral� Arhiepiscopal� si Regal� din Curtea de Arges •

O veste trist� s-a ab�tut ieri peste tar�, Regele Mihai I, �ncet�nd din viat� pe 5 decembrie, la ora 13, la resedinta din Elvetia. �n v�rst� de 96 de ani, era ultimul dintre fostii sefi de stat din Europa �n viat� din perioada celui de-al Doilea R�zboi Mondial. Dup� aducerea �n tar� cu o aeronav� a armatei, trupul ne�nsufletit va fi depus �n holul de onoare al Castelului Peles, iar apoi pentru dou� zile �n Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Slujba de �nmorm�ntare va avea loc la Catedrala Patriarhal�, iar �nmorm�ntarea la Curtea de Arges, �n Noua Catedral� Arhiepiscopal� si Regal�. Grav bolnav - leucemie cronic�- regele a decis s� se retrag� din viata public� pe 2 martie 2016, �n favoarea Principesei Margareta, afirm�nd �n unul dintre ultimele sale mesaje urm�toarele: „�n ultimele s�pt�m�ni, am primit vestea unui serios diagnostic medical. Aceast� situatie vine �n anul �n care Familia si Tara s�rb�toresc 150 de ani de la fondarea Dinastiei si a Statului Rom�n modern. S�nt sigur c� fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, va g�si �ntelepciunea si forta de a m� reprezenta si de a duce la �ndeplinire toate actiunile mele publice“. Sotia sa, Regina Ana a murit, pe 1 august 2016, la v�rsta de 92 de ani.

Regenta si domnia

Mihai I, n�scut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, print de Hohenzollern, este fiul Regelui Carol al II-lea si a printesei Elena. A fost suveran al Rom�niei �ntre 20 iulie 1927 - 8 iunie 1930 si �ntre 6 septembrie 1940 - 30 decembrie 1947. Str�-str�nepot al Reginei Victoria a Marii Britanii si v�r de gradul trei al Reginei Elisabeta a II-a, Mihai a devenit pentru prima dat� Rege dup� moartea bunicului Ferdinand, �n urma renunt�rii la tron a lui Carol al II-lea, �n decembrie 1925, care plecase din tar� �mpreun� cu amanta sa, Elena Lupescu. Detronat de tat�l s�u, dup� doar trei ani de domnie sub Regent�, a reprimit coroana dup� abdicarea lui Carol al II-lea, domnind peste regimul pro-german al maresalului Ion Antonescu. O regent� a functionat datorit� v�rstei de 6 ani a regelui Mihai, dar �n 1930 Carol al II-lea brusc s-a �ntors �n tar� la invitatia unor politicieni, fiind proclamat Rege de Parlament si desemn�ndu-l pe Mihai drept urmas la tron cu titlul de „Mare Voievod de Alba-Iulia“. �n septembrie 1940, guvernul lui Ion Antonescu a organizat o lovitur� de stat, �ndep�rt�ndu-l pe Carol si proclam�ndu-l pe Mihai, Rege. �n august 1944, pe m�sur� ce Armata sovietic� se apropia de frontiera de est a Rom�niei, Mihai s-a al�turat politicienilor favorabili Aliatilor si la 23 august 1944 a organizat o lovitur� de stat contra lui Antonescu, ordon�nd arestarea acestuia. �ntr-o transmisie radiodifuzat� c�tre natiune si armat�, Mihai a proclamat loialitatea Rom�niei fat� de Aliati, a acceptat un pretins armistitiu oferit de acestia, a ordonat �ncetarea focului contra Aliatilor si a declarat r�zboi Germaniei. Acestea, �ns�, nu au �mpiedicat o ocupatie sovietic� rapid� si capturarea a circa 130.000 de soldati rom�ni, transportati ulterior �n Uniunea Sovietic�, unde multi au pierit �n lag�re. Armistitiul cu Aliatii s-a semnat abia trei s�pt�m�ni mai t�rziu, la 12 septembrie 1944, �n termeni impusi aproape �n �ntregime de Uniunea Sovietic�. �n aceast� situatie, unii istorici au considerat lovitura de stat drept o capitulare sau o predare neconditionat�. Totusi, se estimeaz� c� lovitura de stat a scurtat r�zboiul cu sase luni, salv�nd sute de mii de vieti omenesti.

Relatia cu comunistii si abdicarea

Pe 6 martie 1945, presiunile rusilor l-au fortat pe Mihai s� numeasc� un guvern pro-sovietic dominat de comunisti, prim ministru fiind Petru Groza, regele devenind un simplu sef de stat f�r� autoritate. �ntre august 1945 si ianuarie 1946, prin ceea ce s-a numit „Greva regal�“, Mihai a �ncercat s� se opun� guvernului Groza, refuz�nd s� semneze decretele. A fost �ns� „calmat“ de sovietici �n „tov�r�sie“ cu oficiali britanici si americani, astfel c� a renuntat la opozitia fat� de guvernul comunist, �ncet�nd s�-i mai cear� demisia. Nu l-a amnistiat pe Ion Antonescu sau pe liderii opozitiei, victime ale proceselor politice comuniste, deoarece, afirm� unii, Constitutia �l �mpiedica de la a face acest lucru f�r� contrasemn�tura ministrului comunist de justitie. Alte surse, precum memoriile m�tusii Regelui, Principesa Ileana de Habsburg, cit�ndu-l pe fostul membru �n biroul politic executiv al PCR, spion sovietic, ministru al ap�r�rii nationale, Emil Bodn�ras, afirm� c�, dac� Regele ar fi refuzat s� semneze sentintele la moarte ale detinutilor politici condamnati pentru crime de r�zboi, guvernul comunist i-ar fi sustinut decizia: „P�i, dac� Regele decide s� nu semneze sentinta la moarte, v� promit c� �i vom sprijini punctul de vedere“. Principesa Ileana se �ndoia c� Regele ar fi fost de acord s� semneze un document neconstitutional precum o sentint� la moarte, emis� de tribunale politice neconstitutionale: „Stiti prea bine (...) c� Regele nu va semna niciodat� de bun� voie un astfel de document neconstitutional. Dac� o va face, vi-l va pune �n brate si guvernul dumneavoastr� va purta vina �n fata �ntregii natiuni. Cu sigurant� c� nu v� doriti acest handicap aditional �n acest moment!“. �n noiembrie 1947, Mihai a c�l�torit la Londra la nunta viitoarei Regine Elisabeta a II-a, ocazie cu care a cunoscut-o pe Printesa Ana de Bourbon-Parma, care urma s�-i devin� sotie. Se pare c� Regele nu ar mai fi dorit s� se �ntoarc� �n tar�, dar a f�cut-o �n urma interventiilor unor personalit�ti americane si britanice, printre care Winston Churchill. Numai c�, �n Rom�nia, comunistii deja �i hot�r�ser� soarta, Mihai fiind silit s� abdice pe 30 decembrie 1947. La 3 ianuarie 1948, Mihai a fost obligat s� p�r�seasc� tara. Exist� c�teva relat�ri asupra motivelor abdic�rii. Potrivit acestuia, guvernul comunist l-a amenintat c� va executa 1.000 de detinuti studenti dac� nu abdic�. �ntr-un interviu din 2007 publicat �n New York Times, Mihai rememoreaz�: „A fost santaj. Mi-au spus «Dac� nu semnezi imediat, s�ntem obligati - de ce obligati, nu stiu - s� ucidem peste 1.000 de studenti»“.

Exilul

Plecat din tar�, Regele s-a c�s�torit cu Printesa Ana de Bourbon-Parma, �n iunie 1948, �n acelasi an autorit�tile comuniste retr�g�ndu-i cet�tenia. Au tr�it la �nceput �n Marea Britanie, dup� care s-au mutat �n Elvetia si a devenit pilot pentru o companie de echipament aerian. �n 1992 i s-a dat voie s� revin� �n tar� pentru a celebra s�rb�torile de Paste si a fost �nt�mpinat de populatie cu o simpatie deosebit�. Popularitatea Regelui a �ngrijorat guvernul Iliescu, interzic�ndu-i-se accesul �n Rom�nia pentru urm�torii cinci ani. �n 1997, presedintele Constantinescu i-a acordat cet�tenia rom�n� si i-a permis s�-si viziteze tara, petrec�nd perioade mai lungi sau mai scurte la castelul de la S�v�rsin, judetul Arad, fie la palatul Elisabeta din Bucuresti, pus la dispozitia sa printr-un vot al Parlamentului. Regele Mihai are cinci fete: Margareta (Margareta de Rom�nia-Duda), n�scut� �n 1949, Elena (Helen Nixon McAteer), n�scut� �n 1950, Irina, n�scut� �n 1953, Sofia, n�scut� �n 1957, Maria, n�scut� �n 1964. At�t Elena c�t si Irina au fii si fiice iar Sofia, a c�rei c�s�torie nu a fost aprobat� de tat�l ei, are o fat�. Mihai nu a �ncurajat dezvoltarea misc�rii monarhiste �n Rom�nia, iar partidele regaliste au avut un impact slab asupra t�rii postcomuniste. Regele considera c� o restaurare a monarhiei �n Rom�nia putea avea loc doar ca urmare a dorintei poporului. „Dac� oamenii vor s� m� �ntorc �napoi, m� voi �ntoarce �napoi. Rom�nii au suferit destul s� li se impun� si au dreptul de a fi consultati �n ceea ce le priveste viitorul“, declara �n 1990. Mihai a �ntreprins vizite diplomatice �n numele Rom�niei post-comuniste, f�c�nd lobby pentru admiterea �n NATO si UE, fiind primit de sefi de stat si oficiali guvernamentali. Mihai a avut o reputatie de taciturn, confes�ndu-se bunicii sale: „Am �nv�tat s� nu spun ce simt si s� le z�mbesc celor pe care-i ur�sc cel mai mult“.

Controverse cu tablouri

�n diverse medii s-a vehiculat zvonul c� autorit�tile comuniste i-ar fi f�cut cadou Regelui Mihai 42 de tablouri din proprietatea Coroanei Rom�niei cu putin timp �nainte de abdicare, pentru a pleca mai repede din tar�. �n 2005, prim-ministrul T�riceanu a declarat c� acuzatiile aduse Regelui Mihai de a fi scos din tar� tablouri ale Coroanei s�nt mai mult dec�t �ndoielnice si c� guvernul rom�n nu are nici o dovad� a unor astfel de actiuni. Potrivit biografiei autorizate „Michael of Romania: The King and the Country“ (2005), semnat� de Ivor Porter, care citeaz� din jurnalul intim al Reginei-Mam� Elena, Familia Regal� a scos din tar� tablouri apartin�nd Coroanei, cu ocazia vizitei acesteia din noiembrie 1947 la Londra, prilejuit� de c�s�toria viitoarei Regine Elisabeta a II-a. Totusi, multi istorici neag� acest cadou comunist f�cut Regelui si consider� aceste acuzatii drept propagand� anti-monarhist�. Potrivit unor documente de arhiv� ale ministerului britanic de externe, Forreign Office, c�nd a p�r�sit Rom�nia, valorile financiare ale Regelui se ridicau la 500.000 franci elvetieni. Mihai a negat de repetate ori c� guvernul comunist i-ar fi permis s� ia cu el �n exil vreo valoare financiar� sau bunuri de valoare �n afar� de patru automobile personale, �nc�rcate �n dou� vagoane de tren. �n ianuarie 1948, Mihai a �nceput s� se autointituleze Print de Hohenzollern �n loc de Rege, un titlu retras familiei regale rom�ne de c�tre Hohenzollernii germani �n timpul primului r�zboi mondial.

Destin legat de ziua de 30 decembrie

Destinul ultimului rege al Rom�niei, pare a fi legat de ziua de 30 decembrie. �n 1947 a abdicat �n urma presiunilor f�cute de noua oligarhie comunist� sosit� �n tar� cu tancurile rusesti, pentru ca peste 60 de ani, pe 30 decembrie 2007 s� modifice Legea Salic�, d�nd un nou statut Casei Regale a Rom�niei, numind-o pe fiica sa cea mare, principesa Margareta, succesor dinastic si sef al Casei Regale dup� moartea sa. Ironia sortii a f�cut ca tot �ntr-o zi de 30 decembrie, dar �n 1922, s� fie creat� Uniunea Sovietic�, „prietenul“ de la est. Revenind la 30 decembrie 2007, Regele Mihai semna, la castelul S�v�rsin, actul prin care se stipula urm�toarele: „Fiica mea cea mare, Principesa Margareta, va fi succesorul meu dinastic si sef al Casei Regale a Rom�niei, dup� moartea mea“. �n documentul intitulat „Normele Fundamentale ale Familiei Regale a Rom�niei“, se precizeaz�: „�n cazul �n care natiunea rom�n� si Parlamentul vor considera potrivit� folosirea monarhiei ca form� de guvern�m�nt“, Regele Mihai cere Parlamentului „s� renunte la aplicarea Legii Salice, care nu corespunde nici drepturilor din Europa de ast�zi, nici valorilor societ�tii rom�nesti. P�n� c�nd aceste lucruri se vor �nt�mpla, Principesa Margareta va r�m�ne, dup� moartea mea, seful Casei Regale a Rom�niei si Custode al Coroanei Rom�niei“. Legea Salic� interzicea femeilor mostenirea tronului si s-a discutat �n diferite ocazii renuntarea la ea, av�nd �n vedere c� Regele Mihai I are doar descendenti pe linie femeiasc�.

Articol afisat de 1221 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Dan SOFRONIA)
Adaug comentariul tu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective