Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Decembrie 2017
LMMJVSD
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 6 Decembrie 2017
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Ultimul rege s-a stins! Un rege interzis în propria tarã

• Regele Mihai I a decedat ieri, la resedinta sa din Elvetia • era ultimul dintre fostii sefi de stat din Europa în viatã din perioada celui de-al Doilea Rãzboi Mondial • va fi adus în tarã cu un avion al armatei • înmormântarea va avea loc la Noua Catedralã Arhiepiscopalã si Regalã din Curtea de Arges •

O veste tristã s-a abãtut ieri peste tarã, Regele Mihai I, încetînd din viatã pe 5 decembrie, la ora 13, la resedinta din Elvetia. ÃŽn vîrstã de 96 de ani, era ultimul dintre fostii sefi de stat din Europa în viatã din perioada celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. Dupã aducerea în tarã cu o aeronavã a armatei, trupul neînsufletit va fi depus în holul de onoare al Castelului Peles, iar apoi pentru douã zile în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Slujba de înmormîntare va avea loc la Catedrala Patriarhalã, iar înmormântarea la Curtea de Arges, în Noua Catedralã Arhiepiscopalã si Regalã. Grav bolnav - leucemie cronicã- regele a decis sã se retragã din viata publicã pe 2 martie 2016, în favoarea Principesei Margareta, afirmînd în unul dintre ultimele sale mesaje urmãtoarele: „ÃŽn ultimele sãptãmîni, am primit vestea unui serios diagnostic medical. Aceastã situatie vine în anul în care Familia si Tara sãrbãtoresc 150 de ani de la fondarea Dinastiei si a Statului Român modern. Sînt sigur cã fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, va gãsi întelepciunea si forta de a mã reprezenta si de a duce la îndeplinire toate actiunile mele publice“. Sotia sa, Regina Ana a murit, pe 1 august 2016, la vîrsta de 92 de ani.

Regenta si domnia

Mihai I, nãscut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, print de Hohenzollern, este fiul Regelui Carol al II-lea si a printesei Elena. A fost suveran al României între 20 iulie 1927 - 8 iunie 1930 si între 6 septembrie 1940 - 30 decembrie 1947. Strã-strãnepot al Reginei Victoria a Marii Britanii si vãr de gradul trei al Reginei Elisabeta a II-a, Mihai a devenit pentru prima datã Rege dupã moartea bunicului Ferdinand, în urma renuntãrii la tron a lui Carol al II-lea, în decembrie 1925, care plecase din tarã împreunã cu amanta sa, Elena Lupescu. Detronat de tatãl sãu, dupã doar trei ani de domnie sub Regentã, a reprimit coroana dupã abdicarea lui Carol al II-lea, domnind peste regimul pro-german al maresalului Ion Antonescu. O regentã a functionat datoritã vîrstei de 6 ani a regelui Mihai, dar în 1930 Carol al II-lea brusc s-a întors în tarã la invitatia unor politicieni, fiind proclamat Rege de Parlament si desemnîndu-l pe Mihai drept urmas la tron cu titlul de „Mare Voievod de Alba-Iulia“. ÃŽn septembrie 1940, guvernul lui Ion Antonescu a organizat o loviturã de stat, îndepãrtîndu-l pe Carol si proclamîndu-l pe Mihai, Rege. ÃŽn august 1944, pe mãsurã ce Armata sovieticã se apropia de frontiera de est a României, Mihai s-a alãturat politicienilor favorabili Aliatilor si la 23 august 1944 a organizat o loviturã de stat contra lui Antonescu, ordonînd arestarea acestuia. ÃŽntr-o transmisie radiodifuzatã cãtre natiune si armatã, Mihai a proclamat loialitatea României fatã de Aliati, a acceptat un pretins armistitiu oferit de acestia, a ordonat încetarea focului contra Aliatilor si a declarat rãzboi Germaniei. Acestea, însã, nu au împiedicat o ocupatie sovieticã rapidã si capturarea a circa 130.000 de soldati români, transportati ulterior în Uniunea Sovieticã, unde multi au pierit în lagãre. Armistitiul cu Aliatii s-a semnat abia trei sãptãmîni mai tîrziu, la 12 septembrie 1944, în termeni impusi aproape în întregime de Uniunea Sovieticã. ÃŽn aceastã situatie, unii istorici au considerat lovitura de stat drept o capitulare sau o predare neconditionatã. Totusi, se estimeazã cã lovitura de stat a scurtat rãzboiul cu sase luni, salvînd sute de mii de vieti omenesti.

Relatia cu comunistii si abdicarea

Pe 6 martie 1945, presiunile rusilor l-au fortat pe Mihai sã numeascã un guvern pro-sovietic dominat de comunisti, prim ministru fiind Petru Groza, regele devenind un simplu sef de stat fãrã autoritate. ÃŽntre august 1945 si ianuarie 1946, prin ceea ce s-a numit „Greva regalã“, Mihai a încercat sã se opunã guvernului Groza, refuzînd sã semneze decretele. A fost însã „calmat“ de sovietici în „tovãrãsie“ cu oficiali britanici si americani, astfel cã a renuntat la opozitia fatã de guvernul comunist, încetînd sã-i mai cearã demisia. Nu l-a amnistiat pe Ion Antonescu sau pe liderii opozitiei, victime ale proceselor politice comuniste, deoarece, afirmã unii, Constitutia îl împiedica de la a face acest lucru fãrã contrasemnãtura ministrului comunist de justitie. Alte surse, precum memoriile mãtusii Regelui, Principesa Ileana de Habsburg, citîndu-l pe fostul membru în biroul politic executiv al PCR, spion sovietic, ministru al apãrãrii nationale, Emil Bodnãras, afirmã cã, dacã Regele ar fi refuzat sã semneze sentintele la moarte ale detinutilor politici condamnati pentru crime de rãzboi, guvernul comunist i-ar fi sustinut decizia: „Pãi, dacã Regele decide sã nu semneze sentinta la moarte, vã promit cã îi vom sprijini punctul de vedere“. Principesa Ileana se îndoia cã Regele ar fi fost de acord sã semneze un document neconstitutional precum o sentintã la moarte, emisã de tribunale politice neconstitutionale: „Stiti prea bine (...) cã Regele nu va semna niciodatã de bunã voie un astfel de document neconstitutional. Dacã o va face, vi-l va pune în brate si guvernul dumneavoastrã va purta vina în fata întregii natiuni. Cu sigurantã cã nu vã doriti acest handicap aditional în acest moment!“. ÃŽn noiembrie 1947, Mihai a cãlãtorit la Londra la nunta viitoarei Regine Elisabeta a II-a, ocazie cu care a cunoscut-o pe Printesa Ana de Bourbon-Parma, care urma sã-i devinã sotie. Se pare cã Regele nu ar mai fi dorit sã se întoarcã în tarã, dar a fãcut-o în urma interventiilor unor personalitãti americane si britanice, printre care Winston Churchill. Numai cã, în România, comunistii deja îi hotãrîserã soarta, Mihai fiind silit sã abdice pe 30 decembrie 1947. La 3 ianuarie 1948, Mihai a fost obligat sã pãrãseascã tara. Existã cîteva relatãri asupra motivelor abdicãrii. Potrivit acestuia, guvernul comunist l-a amenintat cã va executa 1.000 de detinuti studenti dacã nu abdicã. ÃŽntr-un interviu din 2007 publicat în New York Times, Mihai rememoreazã: „A fost santaj. Mi-au spus «Dacã nu semnezi imediat, sîntem obligati - de ce obligati, nu stiu - sã ucidem peste 1.000 de studenti»“.

Exilul

Plecat din tarã, Regele s-a cãsãtorit cu Printesa Ana de Bourbon-Parma, în iunie 1948, în acelasi an autoritãtile comuniste retrãgîndu-i cetãtenia. Au trãit la început în Marea Britanie, dupã care s-au mutat în Elvetia si a devenit pilot pentru o companie de echipament aerian. ÃŽn 1992 i s-a dat voie sã revinã în tarã pentru a celebra sãrbãtorile de Paste si a fost întîmpinat de populatie cu o simpatie deosebitã. Popularitatea Regelui a îngrijorat guvernul Iliescu, interzicîndu-i-se accesul în România pentru urmãtorii cinci ani. ÃŽn 1997, presedintele Constantinescu i-a acordat cetãtenia românã si i-a permis sã-si viziteze tara, petrecînd perioade mai lungi sau mai scurte la castelul de la Sãvîrsin, judetul Arad, fie la palatul Elisabeta din Bucuresti, pus la dispozitia sa printr-un vot al Parlamentului. Regele Mihai are cinci fete: Margareta (Margareta de România-Duda), nãscutã în 1949, Elena (Helen Nixon McAteer), nãscutã în 1950, Irina, nãscutã în 1953, Sofia, nãscutã în 1957, Maria, nãscutã în 1964. Atît Elena cît si Irina au fii si fiice iar Sofia, a cãrei cãsãtorie nu a fost aprobatã de tatãl ei, are o fatã. Mihai nu a încurajat dezvoltarea miscãrii monarhiste în România, iar partidele regaliste au avut un impact slab asupra tãrii postcomuniste. Regele considera cã o restaurare a monarhiei în România putea avea loc doar ca urmare a dorintei poporului. „Dacã oamenii vor sã mã întorc înapoi, mã voi întoarce înapoi. Românii au suferit destul sã li se impunã si au dreptul de a fi consultati în ceea ce le priveste viitorul“, declara în 1990. Mihai a întreprins vizite diplomatice în numele României post-comuniste, fãcînd lobby pentru admiterea în NATO si UE, fiind primit de sefi de stat si oficiali guvernamentali. Mihai a avut o reputatie de taciturn, confesîndu-se bunicii sale: „Am învãtat sã nu spun ce simt si sã le zîmbesc celor pe care-i urãsc cel mai mult“.

Controverse cu tablouri

ÃŽn diverse medii s-a vehiculat zvonul cã autoritãtile comuniste i-ar fi fãcut cadou Regelui Mihai 42 de tablouri din proprietatea Coroanei României cu putin timp înainte de abdicare, pentru a pleca mai repede din tarã. ÃŽn 2005, prim-ministrul Tãriceanu a declarat cã acuzatiile aduse Regelui Mihai de a fi scos din tarã tablouri ale Coroanei sînt mai mult decît îndoielnice si cã guvernul român nu are nici o dovadã a unor astfel de actiuni. Potrivit biografiei autorizate „Michael of Romania: The King and the Country“ (2005), semnatã de Ivor Porter, care citeazã din jurnalul intim al Reginei-Mamã Elena, Familia Regalã a scos din tarã tablouri apartinînd Coroanei, cu ocazia vizitei acesteia din noiembrie 1947 la Londra, prilejuitã de cãsãtoria viitoarei Regine Elisabeta a II-a. Totusi, multi istorici neagã acest cadou comunist fãcut Regelui si considerã aceste acuzatii drept propagandã anti-monarhistã. Potrivit unor documente de arhivã ale ministerului britanic de externe, Forreign Office, cînd a pãrãsit Romînia, valorile financiare ale Regelui se ridicau la 500.000 franci elvetieni. Mihai a negat de repetate ori cã guvernul comunist i-ar fi permis sã ia cu el în exil vreo valoare financiarã sau bunuri de valoare în afarã de patru automobile personale, încãrcate în douã vagoane de tren. ÃŽn ianuarie 1948, Mihai a început sã se autointituleze Print de Hohenzollern în loc de Rege, un titlu retras familiei regale române de cãtre Hohenzollernii germani în timpul primului rãzboi mondial.

Destin legat de ziua de 30 decembrie

Destinul ultimului rege al României, pare a fi legat de ziua de 30 decembrie. ÃŽn 1947 a abdicat în urma presiunilor fãcute de noua oligarhie comunistã sositã în tarã cu tancurile rusesti, pentru ca peste 60 de ani, pe 30 decembrie 2007 sã modifice Legea Salicã, dînd un nou statut Casei Regale a României, numind-o pe fiica sa cea mare, principesa Margareta, succesor dinastic si sef al Casei Regale dupã moartea sa. Ironia sortii a fãcut ca tot într-o zi de 30 decembrie, dar în 1922, sã fie creatã Uniunea Sovieticã, „prietenul“ de la est. Revenind la 30 decembrie 2007, Regele Mihai semna, la castelul Sãvîrsin, actul prin care se stipula urmãtoarele: „Fiica mea cea mare, Principesa Margareta, va fi succesorul meu dinastic si sef al Casei Regale a României, dupã moartea mea“. ÃŽn documentul intitulat „Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României“, se precizeazã: „în cazul în care natiunea românã si Parlamentul vor considera potrivitã folosirea monarhiei ca formã de guvernãmînt“, Regele Mihai cere Parlamentului „sã renunte la aplicarea Legii Salice, care nu corespunde nici drepturilor din Europa de astãzi, nici valorilor societãtii românesti. Pînã cînd aceste lucruri se vor întîmpla, Principesa Margareta va rãmîne, dupã moartea mea, seful Casei Regale a României si Custode al Coroanei României“. Legea Salicã interzicea femeilor mostenirea tronului si s-a discutat în diferite ocazii renuntarea la ea, avînd în vedere cã Regele Mihai I are doar descendenti pe linie femeiascã.

Articol afisat de 1175 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Dan SOFRONIA)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective