Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Ianuarie 2018
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 6 Ianuarie 2018
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Boboteaza, traditia crucilor din gheatã

• pe Valea Muntelui, acolo unde s-a putut, sãrbãtoarea de astãzi se va tine în jurul altarelor si a crucilor realizate din gheatã • se spune cã în functie de cum se topesc crucile se va sti dacã anul e îmbelsugat sau nu • conform traditiei, femeile nu au voie sã spele timp de opt zile •

Pe Valea Muntelui, majoritatea preotilor vor oficia slujba de Boboteazã în aer liber, pe alocuri în fata altarelor alcãtuite, conform traditiei, din mese si cruci de gheatã. Asta pentru cã dincolo de simbolistica crestinã a evenimentului si de faptul cã este socotit ca moment de granitã temporalã între douã anotimpuri, Boboteaza presupune si acel altar de gheatã, care, spun oamenii Vãii Muntelui, „dacã va curge topindu-se gheata cît de putin, atunci e un an foarte îmbelsugat, iar de nu, nu“. „Dacã timpul te ajutã, este musai sã se ridice în parohii cruci de gheatã. Asa se obisnuieste de cînd mã stiu. Este foarte frumos si impresionant. Parcã ne simtim mai aproape de Dumnezeu. Asa vãd eu aceastã traditie. Din nefericire, anul acesta timpul fiind cald apele nu au înghetat suficient de tare pentru a ne oferi gheata necesarã acestui obicei“, a declarat Ovidiu Nitã, primarul comunei Borca. Cît priveste preocuparea obstilor pentru ridicarea crucilor, în fiecare parohie este constituit din timp cîte un grup de gospodari specializati si dotati cu o anume tehnicã pentru decupat straturile de gheatã, iar în caz de lipsã a ghetii, anumite forme pentru crearea crucii, lucru pe care l-am aflat si de la primarul de Borca: „S-a pus apa în formele special fãcute si dacã la noapte este ger, mîine, de Boboteazã vor fi si la noi crucile. De mai mici dimensiuni, simbolic, dar vor fi. De nu, slujba se va oficia în biserici ca în fiecare zi de sãrbãtoare“. „Noi am reusit sã procurãm gheatã dintr-un lãcusor situat undeva pe un munte din comuna noastrã, de pe una din proprietãtile familiei mele. Asa cã toate cele sase parohii din comuna Poiana Teiului vor avea ridicate cruci de gheatã, respectiv parohiile Petru Vodã, Poiana Largului 1 si 2, pãstorite de preotii Mihai si Ciprian, parohiile Poiana Rãchitei, Galu si Dreptu“, a afirmat primarul Ana Ancuta. Credinciosii din zona Tasca si de pe Valea Bicazului ar fi dorit sã nu se abatã de la acest obicei, numai cã de data aceasta lipsa ghetii a fãcut sã nu fie amenajate altarele Bobotezei cu rugãciunea de-a fi iertati de Dumnezeu. „Am tot sperat sã vinã gerul de dinaintea Bobotezei sã creeze conditiile pentru a realiza crucile de gheatã. N-a fost sã fie. Asa cã vom sãvîrsi slujba în bisericã. Poate la anul!“, ne-a mãrturisit pãrintele Dan Caia de la Biserica Secu - Tasca. Pãrintele Daniel Dosoftei de la Parohia Izvoru Muntelui a afirmat cã sa va fi cruce din gheatã: „Este o clipã de fericire crestinã sã înãltãm în fiecare an crucea de gheatã la umbra bisericii noastre si apoi sã ne rugãm lui Dumnezeu în mijlocul naturii, la o azvîrliturã de bãt de Muntele Sfînt al Moldovei, Ceahlãul nostru drag“. Revenind la semnificata si importanta Bobotezii, aceasta este în primul rînd o sãrbãtoare crestinã, dar care iese în evidentã si prin referirea constantã la pãgînismul perioadei din care face parte, încheierea Sãrbãtorilor de iarnã, pe de o parte (aici putînd face parte si petrecerea ritualã a Iordanului), mai bine zis lustratia prin apã si pe de alta, purificarea generalã ce urmeazã în urma alungãrii tuturor fortelor ostile, malefice, care si-au fãcut de cap în perioada Sãrbãtorilor de iarnã. Valentele purificatoare ale apei sfintite în aceastã zi se extind si asupra gospodãriei: apa de rîu si aghiasma poate alunga moroii, serpii, lupii, bolile, dar poate stimula recoltele. Nu întîmplãtor, muntenii vãilor Bistritei si Bicazului tin la aceastã sãrbãtoare, în jurul cãreia au fost tesute de-a lungul istoriei o serie întreagã de interpretãri, cãpãtînd în popor puteri miraculoase apãrãtoare si orotitoare de rele si durere.

Alte traditii de Boboteazã

Sãrbãtorile de Boboteazã si Soborul Sfîntului Prooroc Ioan Botezãtorul si Înaintemergãtorul Domnului sînt de o trãire religioasã intensã, care continuã seria celorlalte recunoscute cu festine aparte, vesele, fapt reflectat si în multitudinea de datini care le marcheazã. Sîmbãtã, credinciosii se duc la bisericã, pentru a lua apa sfintitã, cunoscutã drept Aghiazma mare, necesarã pentru tãmãduire si purificare. În ajun, preotul merge prin case pentru a sfinti, iar mirenii îl asteaptã, dupã ce au tinut post negru, pînã ce vine prelatul ca sã bea din apa sfintitã. Cu aceastã ocazie, cel ce aduce curãtenia spiritualã în bãtãturile gospodarilor este însotit de copii, acestia deschizînd calea preotului strigînd Kira Leisa, adicã pronuntarea româneascã a grecescului Kyrie Eleison, care înseamnã Doamne miluieste. Pe lîngã troparul Bobotezei, în trecut, copiii cîntau colinde speciale care descriau miracolul care a avut loc la Iordan. În multe localitãti asezate pe maluri de ape, în ziua de Boboteazã, dupã Sfînta Liturghie, preotul, împreunã cu enoriasii, fac o procesiune la un lac, rîu sau vreun izvor, pentru slujba sfintirii apelor. Pînã nu de mult, cînd începea troparul praznicului, vînãtorii si pãdurarii satului împuscau peste ape, ca sã alunge duhurile necurate, însã acest obicei dacã a mai pãstrat doar semnificatia festivã a unui foc de artificii, fiind lipsit de simbolism. În unele localitãti, dupã slujbã, preot aruncã în apã o cruce de lemn, dupã care tinerii se întrec sã o scoatã la mal. Conform traditiei, se spune cã cel ce reuseste sã ajungã primul la cruce va avea parte în anul abia început numai de bine. Traditia mai spune cã în aceastã zi toate apele pãmîntului sînt sfintite, de aceea femeile nu spalã rufe pentru urmãtoarele opt zile. Cu aceastã serie de sãrbãtori, datinile de iarnã nu s-au încheiat, dar s-a terminat carnavalul, deoarece, dupã 10 ianuarie, se sfîrsesc zilele jocurilor cu mãsti de Anul Nou, ca si perioada de curãtire si de sfintire a timpului proaspãt nãscut, marcat de sãrbãtori precum cea a Sfîntului Vasile, Boboteazã sau Sfîntul Ion. Pînã la 1 martie se perindã obiceiuri mai putin festive, dar numai aparent mai putin importante. Ele sînt ale satului, cãci urmãresc relatia cu bolile, cu plantele sau cu animalele, fapt care explicã de ce sînt aproape necunoscute la oras.

Articol afisat de 3803 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(I. ASAVEI, C. CALIMAC)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective