Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2012
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 19 Martie 2012
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Vînãtorii de biban la copcã

V�n�torii de biban la copc�

• zilele trecute am avut ocazia de a sta de vorb� cu pescarii ce-si f�ceau veacul pe gheata lacului de la Bicaz si am avut ce afla despre ce si cum la copc�, despre preparate din peste ce ne-au l�sat gura ap� si povesti pesc�resti • „De pescuit, pescuiesc de c�nd m-o f�cut mama, da�' pe lac o fac de vreo opt ani, de c�nd m-o scos �stia la pensie. C� amu�' am timp destul“, ne-a spus Petru Tifui • „S�-i asculti pe pescarii adev�rati este o mare bucurie. Sun� pe alocuri a o �mbinare �ntre Hanu Ancutei si �mp�r�tia Apelor, adic� a lume sadoveanian�“, a afirmat profesorul Vasile G�in� •


Pescuitul constituie �nc� de la „veacul dint�i“ al lumii fr�tia omului cu natura. Iar dac�, din c�nd �n c�nd, marea sa dragoste a mai pus pe mas� si un peste ceva mai ac�t�rii, pentru �ndulcirea pr�nzului, se cheam� c� z�bava prin „�mp�r�tia apelor“ n-a fost �n zadar. Si cum am g�ndi altfel, c�nd meteahna omului a d�inuit prin vreme, de-a fost ploaie, v�nt, canicul� ori ger n�praznic, f�c�nd ca si-n prezent el, pescarul, s� insiste cu perseverent� �n a se lua la „tr�nt�“ cu prada, vis�nd c� �n sf�rsit va da ochii o dat� si-o dat� cu pestisorul de aur. C� lucrurile n-au stat si nu stau deloc altfel nici pe Valea Muntelui, aveam s-o descoperim �nt�mpl�tor, zilele trecute, c�nd afl�ndu-ne cu unele treburi prin Hangu, privirea ne-a fost atras� de mom�ile �mpietrite, ce p�tau �ntinsul ghetii lacului. Asta pentru c� gheata este �nc� st�p�n� pe luciul apei de la frigurile crunte de prin februarie. Privind mai atent, aveam s� desleg�m si misterul. Mom�ile ce p�reau statuile Galapagosului �n miniatur� nu erau altceva dec�t pescari. Curiozitatea gazet�reasc� ne-a �mpins pe loc �n a o lua grabnic �ntr-acolo. C�ci nu tie oric�nd la �ndem�n� s� faci cunostint� cu cei pescari aflati la copc�. Si nici putini la num�r, ci vreo zece, scosi �n calea noastr� parc� dintr-o epoc� eroic�.


„Lucrez la patru copci, dar cel mai bine merge aici, unde vedeti c� stau si salt mereu plutasul“


Pentru a ne apropia si a sta de vorb�, era musai s� �ncerc�m grosimea ghetii. Asa cum o f�cuser� si pescarii mai de dimineat�. Dar gheata, bat-o vina, prin viclenia ei dintotdeauna, ne f�cea s� ne vibreze picioarele a fric�. Dup� spusele pescarilor, de vreo 25 de centimetri grosime, numai bun� pentru a ne asigura trecerea f�r� probleme. Dar poti avea oare �ncredere deplin� �n cele spuse de acestia, recunoscuti fiind ca mari mesteri �n a hiperboliza realitatea? Si totusi... am �ndr�znit. „Bun� ziua! Merge treaba?“, �ntreb�m noi, asa ca s� ne facem intrarea �n vorb�. „Dac� tragi de at� cum trebuie, merge“, ne r�spunde sugub�t unul dintre pescari, pe care, aveam s� afl�m ceva mai �ncolo c�-l cheam� Petru Tifui si este de loc din Farcasa. Poate din prea mare monotonie, imediat ce au aflat motivul descinderii noastre la buza copcii, au devenit mai spornici la vorb�. „St�m aici de c�teva ore si p�n� acum am prins vreo patru kile. Numai biban“, ne-a declarat omul f�r� a astepta �ntrebarea noastr�. C� avea dreptate, ne-a certificat-o gr�m�joara de bibani, parte dintre ei �nc� zburd�nd pe gheat� ceva mai �ncolo de una dintre copcile �n care �ncerca pescarul �nt�lnirea cu pestisorul de aur. „Lucrez la patru copci, dar cel mai bine merge aici, unde vedeti c� stau si salt mereu plutasul“, mai spune Petru Tifui, oprindu-l din vorb� un alt biban, care tocmai c�lcase str�mb.
„De pescuit, pescuiesc de c�nd m-o f�cut mama, da�' pe lac o fac de vreo opt ani, de c�nd m-o scos �stia la pensie. C� amu�' am timp destul“. Pe aceste vorbe pescarul �si �nc�rca c�rligul cu nimic altceva dec�t cu un ochi de biban, spre a-l oferi prad� vreunui alt peste mofluz dispus s�-si ofere mult prea usor viata �n schimbul interesului meschin, acela de a-si ostoi foamea. „Asta-i momeala pentru biban. Ochi de biban sau viermus. Eu dau cu primul fel de momeal� si v�d c� merge, desi nu este una dintre cele mai bune zile“, mai adaug� omul, care nu sl�bea din privire ochiul de ap� al copcii si pluta ce sta linistit� la suprafat�.

„Performanta mea la lac fiind de dou� kile trei sute, la pl�tic� si un kil jumate, la p�str�v“

Mai la vreo doi-trei metri distant�, un alt pescar, t�n�r de ast�-dat�, si aceeasi privire fix� �n gaura ce-i apartinea. „Pescuiesc al�turi de tata de la vreo sapte ani si nu st�p�nesc toate tainele, pentru c� exist� mereu c�te ceva nou de �nv�tat. Problema este c�, trage ori nu, eu nu m� plictisesc niciodat�“, ne-a spus Marian Tupu, bucuros c� l-am b�gat si pe el �n seam�. Mai spornic la vorb� �ns� s-a dovedit a fi nea Vasile Niculit�, din Borca, pensionar la r�ndu-i, pentru care timpul acordat pasiunii sale este berechet. „Bibanul se cur�t� c�nd este proasp�t, deoarece c�nd e uscat solzii se desprind mai greu. �n rest, carnea este foarte dulce, mai ales acum iarna, c�nd apa este foarte curat�. Am pescuit si pl�tic� si p�str�v, performanta mea la lac fiind de dou� kile trei sute, la pl�tic� si un kil jumate, la p�str�v. �n lac este si p�str�v curcubeu, dar se prinde foarte greu la undit�. �n tinerete am prins pe Bistrita un pui de lostrit�. Frumos peste. N-am mai avut de-atunci norocul. Pescuitul pe Bistrit� este mai usor dec�t �n lac. Nada fiind �n miscare, pestele se repede la ea, pe c�nd �n ap� st�t�toare pestele este mult mai viclean. Trebuie s�-l ataci din aproape �n aproape, cu finete, cum se spune. M� refer la pestele r�pitor, p�str�vul, cleanul, adic� acel peste care se repede la nad�“, ne-a spus cu glas molcom Vasile Niculit�, despre care aveam s� afl�m c� era fratele poetului nemtean Mihai Niculit�.

„Eu nu m� consider nici poet adev�rat, nici pescar cu noroc pe b�t“

Si pentru c� depistasem leg�tura de rudenie cu un om al metaforei, mare ne-a fost surpriza s� descoperim c� la copc�, ceva mai �ncolo, un alt poet al V�ii Bistritei, profesorul Vasile G�in�, care nu de mult tocmai lansase pe piata c�rtii volumul de versuri „Nostalgie“, �si �ncerca norocul. „Cum se �mpac� metafora cu pescuitul?“, �i arunc�m noi �ntrebarea drept nad� a discutiei. „P�i unde ati v�zut dumneavoastr� ca poetii s� nu fie si pescari si v�n�tori, adic� mai precis s� fug� de aventurile �n necunoscut, asa ca pestele �n c�rlig? Numai c� eu nu m� consider nici poet adev�rat, nici pescar cu noroc pe b�t. �mi place s� stau al�turi de adev�ratii pescari, s� admir natura, s� m� reculeg si dac� mai iese si vreun biban bucuria este cu at�t mai deplin�. Se cheam� c� m-am �mplinit. Si-apoi s�-i asculti pe pescarii adev�rati este o mare bucurie. Sun� pe alocuri a o �mbinare �ntre Hanu Ancutei si �mp�r�tia Apelor, adic� a lume sadoveanian�. Asta m� �nc�lzeste spiritual si chiar m� inspir�, asa cum spuneati, m� face s� g�ndesc cu alt� implicare la metafor�. C�t priveste ziua de ast�zi (documentarea acestui articol a fost f�cut� miercuri, 14 martie), vorba ceea, nu-i nici cald �ndeajuns, nici frig s� te zg�lt�ie, numai bine s� te contopesti cu natura“, a afirmat Vasile G�in�, plin de melancolie si nostalgia tineretii.

O poveste cu un urs


Am dorit s� afl�m direct de la surs� cum se prepar� pestele de c�tre pescarii de pe Valea Muntelui, chiar de ne afl�m �n plin post al Pastelui. „Prada de ast�zi va fi f�cut� un fileu cu unt si o pr�jeal�, cu o m�m�lig�, ca la mama ei, care s� �ndoaie picioarele la mas�, cu un r�chiuas, dup� care s�-ti vin� a �ncuia usa si s� pui de-un somn de toat� frumusetea“, avea s� ne povesteasc� cu haz Petru Tifui, iar Vasile Niculit�, ceva mai sobru, spune c� din peste se pot prepara o sumedenie de feluri de m�ncare. Din toate �nsirate cu calm, ne-a l�sat gura ap� pestele pr�jit clasic �nmuiat �n saramur� si stropit cu vin alb, sec pentru a-ti cur�ta gura si limpezi creierul �nfierb�ntat de ardeiul si usturoiul saramurei. „Dar vreo p�tanie pesc�reasc� mai de retinut?“, mai arunc�m noi o vorb� de desp�rtire. „Ne-ati cam luat prin surprindere, da�' tot o s� v� zic una. �ntruna din zile, vecinul meu de copc�, Petric�, pescuia linistit, c�nd un ditai urs i-a f�cut prin surprindere o vizit�. Pare-se fusese trimis de cum�tra vulpe a lui Creang� s�-si moaie coada �n balt�. Din greseal� �ns� a gresit calea si a ajuns la Petrea al nostru. Norocul omului c�-i trecuse prin cap s� aprind� nu mult �nainte un foc. Asta l-a salvat“, a povestit Mihai Niculit�. Desi aducea mai mult a povestire v�n�toreasc�, nou� ne-a smuls un z�mbet, din respect pentru narator si mai cu seam� pentru omul din poveste, nea Petric� Tifui, care tocmai �si aruncase o uit�tur� spre noi pentru a vedea reactia la spaima lui trecut� �n antologia pescarilor. �n rest, ne-am f�cut pe neobservate bagajul pentru a o lua la s�n�toasa. Ne ajusese c�te aflasem despre o asa str�veche pasiune. Ne-am bucurat c� am cunoscut oameni cu r�nduielile si �ndeletnicirile lor pesc�resti, �n ochii c�rora se oglindeau ochiurile de ap� ale copcilor si pentru care pasiunea pescuitului, s�ntem siguri, vine de undeva de departe, de demult, at�t de departe si de demult �nc�t cuget�nd pe drumul �ntoarcerii, am concluzionat si credem c� n-am gresit deloc c� acesti oameni, muntenii adic�tele, s�nt mai mereu prinsi de un bl�nd fior al �nfr�tirii vesnice cu natura, pe care-l transmit ancestral de la o generatie la alta. Si cum iarna nu mai are putere o s�-i vedem pe pescari �mp�nzind de acum �ncolo malurile lacului sper�nd s� dea lovitura. La bun�-vedere!

Articol afisat de 2582 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ion ASAVEI)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective