Pe M�r�sesti, ca la M�r�sesti
• capacele de canal de pe strada M�r�sesti, din Ciriteii pietrei, s�nt rarit�ti • oamenii se pl�ng c� ar putea c�dea �n canale, dar cel mai mare pericol �i p�ndeste pe copii si pe soferi • ca s� evite nenorocirile, lumea a �nfipt c�te un copac �n gurile „c�scate“ • o b�tr�n� a propus s� fie sudate capacele, pentru c� astfel nu s-ar mai fura asa usor • la marginea cartierului, o mare de gunoaie �mp�nzeste zona • O zon� aproape �ntesat� de vile, cu masini luxoase parcate �n fat� si porti „�mp�r�testi“ la intrare este afectat� zi de zi de gesturile condamnabile ale unor semeni care caut� s� fac� bani din v�nzarea capacelor de canal ori s-au obisnuit s� arunce mizeria pe spatiile libere de la marginea zonei locuite. Este vorba despre zona Ciritei, mai exact pe strada M�r�sesti. Prin unele locuri asfaltul lipseste, iar acolo unde este, cu canalizarea de rigoare, nu s�nt capace de canal. Au grij� de asta tot felul de nemernici, piesele metalice fiind convertite �n c�tiva lei. De fric� s� nu �si strice masinile d�nd cu rotile �ntr-o gur� de canal si speriati s� nu nimereasc� oamenii �ntr-un astfel de h�u, locuitorii din zon� au semnalizat g�urile cu copaci t�iati de prin curti sau t�psane. „S� nu-l luati, c� astept�m Cr�ciunul s�-l �mpodobim!“ - ne-a zis un cet�tean din zon�, c�nd ne-a v�zut apropiindu-ne de un brad proptit �ntr-o gur� de canal. Desigur, omul stia c� nu ne-ar fi trebuit „indicatorul“, dar a vrut s� zic� c� acolo �l vom g�si si pe la sf�rsitul anului. Sau poate nu. C�teva ambalaje de bomboane de pom legate cu at� de papiot� rezistaser� v�ntului de peste iarn� si �nc� mai fluturau pe crengile bradului care acum vreo trei luni fusese �mpodobit �n �nt�mpinarea Mosului. Ne continu�m drumul pe o ulicioar� pr�fuit� si plin� de gropi si d�m de o alt� „esent�“. Un ficus, mort prea devreme, fusese si el scos din cas� si �nfipt �ntr-o alt� gaur�. Tot de canal. Mai departe, niste crengi de prun atentionau pericolul. Imagini de r�su�' - pl�nsu�' se v�d si pe o str�dut� unde un gospodar �mpuscase doi iepuri dintr-o lovitur�: pusese �n locul unui capac un brat de crengi pentru c� tot cur�tase vita de vie. Dec�t s� r�m�n� cu deseurile respective, mai usor i-a fost s� se descotoroseasc� de ele acoperind canalul.
Propunere cet�teneasc�: sudarea capacelor
�n plimbarea noastr� pe strada M�r�sesti, c�sc�nd gura c�nd la gospod�rii frumoase, c�nd la un t�psan frumos �ntretinut, c�nd la trandafirii descoperiti de foliile care �i acoperiser� pe timp de iarn�, vedem cum lumea se misc�. Prin curti agitatie de prim�var� - cur�tenie general�, toaletare copaci, vopsit porti, pe ici pe colo c�te un copil d�ndu-se �ntr-un scr�nciob. Deodat�, t�snind ca din pusc�, doi pusti cam colorati, �mpingeau de zor un c�rucior cu niste saci �n el. Pentru mai mult amuzament, c�utau s� dea „vehiculul“ �n c�t mai multe gropi, s� ias� c�t mai mult� hodorogeal�. La un moment dat privirea ne-a fost atras� de o b�tr�n�, cocotat� la propriu pe terasa de vie. Desi b�tea bine spre 70 de ani, b�buta st�tea �n fund pe un st�lp din beton, principalul punct de sustinere al terasei si cur�ta de zor butucii din apropiere. A vorbit mai mult soptit cu noi, dar f�r� a se opri din treab�. Din c�nd �n c�nd �si ferea smocul de chei care �i at�rna la g�t, c� o cam �ncurca �n c�utarea nuielelor care trebuiau retezate. „Capacele astea, ca s� nu mai dispar�, trebuie sudate. Dar nu stie rom�nul s� fac� o treab� gospod�reasc�. Desigur, noi stim cine le ia si unde le duce, dar ce putere am eu s�-i zic �luia s� lase capacul, c� m� tem de el! E periculos tare! Poate s� cad� un om mare, c� e larg� gaura si se tot duce. Ce s� mai zici de un copil! Se nenoroceste dac� nimereste acolo! Tot anul se tot pun capace, ba pe ici, ba pe colo, dar nu se face treaba cu cap! Adic�, domnule, ai pus un capac, apoi asigur�-te c� nu se misc� de acolo! Sudeaz�-l, c� dac� e de sudat, apoi c�nd vrea s�-l fure face zgomot, c� trebuie s�-l taie si renunt� de nevoie! Aude unul, altul, cum umbl� cu flexul si se fereste s� �l mai ia!“, a propus Catinca P�ntea. Am l�sat-o cocotat� s� �si curete via, iar ea, de sus, ne-a ar�tat cu degetul �n toate directiile, pe unde vedea ea de la �n�ltime c� erau �nlocuite capacele cu copaci proptiti �n g�urile r�mase �n plin� strad�. Autorit�tile sustin c� este o grij� permanent� �nlocuirea capacelor de canal lips�. „Tot timpul identific�m astfel de situatii si intervenim pentru rezolvarea lor. Action�m si acolo unde cet�tenii ne sesizeaz� punctual“, a declarat Vlad Tudor, purt�tor de cuv�nt al Prim�riei Piatra Neamt.
�mp�r�tia mizeriei
P�r�sim zona Ciritei si ne �ndrept�m parc� niciunde. Un drum betonat duce c�tre ceea ce a fost c�ndva fabrica de bere Zimca si fabrica de c�r�mid� Zorile Noi. La asa priveliste aveam s� ne d�m seama de c�t� nesimtire dau dovad� unii. C�t prinzi cu ochii totul e acoperit de mizerie. Sute, mii de remorci cu gunoaie au fost basculate �n zon�. Cele mai multe s�nt reziduuri din constructii. Desi pare incredibil, printre c�r�mizi, buc�ti de zid, table si tocuri de t�mpl�rii se pot vedea si hogeaguri �ntregi, care c�ndva au apartinut unor case. Priza care a fost f�cut� �ntre c�r�mizi a rezistat at�tor manevre, �nc�t acum, pe spatii pe care ar putea fi iarb� verde, pot fi v�zute hogeaguri, c�zute �ntr-o r�n�, cum s-a nimerit la marea debarasare. Nu lipsesc cocenii, scosi din picioarele vacilor si oilor din staule, nu lipsesc carcasele de televizor, frigidere ori aragazuri, haine, bidoane din plastic, covoare persane si alte sute de toale care nu le-a mai trebuit unora. Greu de crezut c� se va vedea prea cur�nd p�m�ntul de sub sutele de mii de metri cubi de gunoie. Din c�te am aflat de la localnicii zonei, terenurile s�nt de ceva vreme propriet�ti private. N-ar fi r�u ca autorit�tile s�-i �ntrebe de „s�n�tate“. Pe proprietari, c� ar cam avea obligatia s�-si �mprejmuiasc� avutia nu s-o lase s� devin� groap� de gunoi.
|