Aniversare Emil Cioran

Sala de lectur� a Bibliotecii Tehnice g�zduie�te, ast�zi, un colocviu aniversar dedicat uneia dintre str�lucitele personalit��i rom�ne�ti afirmate �n mondialitate, din spa�iul exilului francez: Emil Cioran.
Manifestarea, organizatďż˝ de Casa de Culturďż˝ Sindicatelor Piatra Neamďż˝, Biblioteca Tehnicďż˝, Grupul Cultural „Petrodava“ ďż˝i Asociaďż˝ia Culturalďż˝ „Pro Basarabia ďż˝i Bucovina“, este ocazionatďż˝ de ďż˝mplinirea a 95 de ani de la naďż˝terea filosofului (8 aprilie 1911, Rďż˝inari).
Bďż˝ntuit de ďż˝ndoieli, ca orice intelectual autentic, preocupat, ca orice filosof adevďż˝rat, de problematica esenďż˝ialďż˝ a existenďż˝ei, Emil Cioran afirma: „A exista echivaleazďż˝ cu un act de credin��, cu o rugďż˝ciune interminabilďż˝“ sau „Fďż˝rďż˝ Dumnezeu ne-am pierde locul ďż˝n spaďż˝iu“. Iar, uneori, sceptic, a fost nevoit sďż˝ constate: „Dumnezeu n-a fost prea favorabil poporului romďż˝n“.
Importanďż˝a gďż˝nditorului romďż˝n ďż˝n spaďż˝iul culturii ďż˝i spiritualit��ii umane a fost subliniatďż˝ edificator de cďż˝tre preďż˝edintele Franďż˝ei, Jacques Chirac, ďż˝n mesajul sďż˝u la moartea filosofului „trist cu metodďż˝“ (20 iunie 1995, Paris): „Franďż˝a a fost ďż˝ara sa de adopďż˝ie ďż˝i dacďż˝ limba este o patrie, Cioran a fost mai francez decďż˝t oricare dintre noi. Mare scriitor, mare moralist, el avea disperarea exigentďż˝ ďż˝i lucidďż˝ a celor care ďż˝i ďż˝nďż˝eleg timpul. Moartea lui este o mare pierdere pentru Franďż˝a ďż˝i, de asemenea, pentru Europa literarďż˝“.