 „Iustin P�rvu sau urcarea pe Muntele Sf�nt al Ceahl�ului“
• noi mesaje pentru p�rintele Iustin P�rvu, de la M�n�stirea Petru Vod� • alte �i alte personalit��i din str�in�tate �i arat� nedumerirea pentru schimbarea „Stare�ului de pe Ceahl�u, p�rintele Iustin P�rvu“ • „de la 1992 �ncoace, sacralitatea acestui Munte a fost revitalizat� de Iustin P�rvu, n�scut �n satul Poiana Largului, jude�ul Neam�, �ntr-o familie de ��rani. Universit��ile lui au fost via�a simpl� ��r�neasc�, o modest� �coal� preo�easc�, un calvar ost�esc p�n� la Don, �n cel de al doilea r�zboi mondial, apoi necontenit, �i pentru mul�i ani, p�n� �n 1964, necru��toarele �nchisori comuniste. �i apoi, iar �i iar, smerit� via�� monahal�. �i �n tot acest timp, a crezut cu toat� puterea fiin�ei lui �n Dumnezeu �i �n rostul fiin�ei omene�ti, ca parte din lumina prin care se manifest� Dumnezeu“ • Schimbarea stare�ului de la M�n�stirea Petru Vod�, p�rintele Iustin
P�rvu, printr-o decizie a Mitropoliei Moldovei, continu� s� suscite
interes. Dup� ce �n Monitorul au fost publicate scrisori deschise, trimise de Artur Silvestri, pre�edintele Asocia�iei Rom�ne pentru Patrimoniu �i al Asocia�iei Scriitorilor Cre�tini din Rom�nia, Patriarhului Bisericii Ortodoxe, membrilor Sf�ntului Sinod �i Mitropolitului Moldovei, revenim cu noi mesaje, �n care diverse persoane �i exprim� surprinderea fa�� de �nlocuirea stare�ului
Iustin. „Hristos a �nviat! Fie ca pacea �i bun�voirea s� ne fac� s� alung�m r�ul ce ne amenin�� �i s� ne aduc� g�ndul bun, �nf�ptuitor �i senin, nou� �i celor ce vor fi pe p�m�nt, dup� noi, vorbind �i tr�ind rom�ne�te“, �i �ncepe mesajul scriitoarea Antonia Iliescu, din Belgia.
„�ngerul de la poalele Ceahl�ului a strigat“
Citind mai mult despre via�a zbuciumat� a p�rintelui Iustin P�rvu, mi-am dat seama ce �nseamn� pentru acest om sf�nt �i d�ruit �ndep�rtarea din func�ie. Dar de-ar fi numai �ndep�rtarea dintr-o „func�ie“! Este, din p�cate, cu mult mai mult �i mai grav. Am �n�eles c� el �i-a pus toat� via�a �n acea m�n�stire pe care a ridicat-o, toat� via�a lui imaginat� prin chilii de pu�c�rii. Acea m�n�stire era, cred, pentru el, un fel de eliberare de sub nedrept��ile pe care i le-a f�cut via�a, cu m�na bol�evicilor �i comuni�tilor, „fra�i“ de neam. A�adar, nu m� mir c� „�ngerul de la poalele Ceahl�ului a strigat“ �i a strigat at�t de tare, c� s-a auzit �n cele 4 col�uri ale lumii. �ngerul a strigat, �ns�, �nainte de �nvierea lui Hristos. A strigat tocmai pentru ca �nvierea Domnului s� nu o �nt�mpin�m cu un mare p�cat. Fiindc� scoaterea unui om b�tr�n �i sf�nt din casa lui, �n care oamenii �i Dumnezeu nu erau dec�t un trup �i o fiin��, scoaterea lui din m�n�stire este tot at�t de grav� ca �i sechestrarea lui �ntr-o celul� de pu�c�rie. I s-a luat casa, i s-a luat p�inea, i s-au luat credincio�ii din prag. Nu m� mir c� «ï¿½ngerul a strigat»ï¿½i bine a f�cut! Sper s� aud� �naltele fe�e biserice�ti c�rora le-a�i trimis mesajul „�ngerului de la poalele Ceahl�ului“ care �ndeamn� spre repararea gre�elii.
Cu drag �i cu speran�� c� binele va �nvinge, Antonia
„Pentru stare�ul de pe Ceahl�u, p�rintele Iustin P�rvu“
Apel adresat Patriarhului Bisericii Ortodoxe Rom�ne �i membrilor Sf�ntului Sinod. Noi, cei ce isc�lim aceast� scrisoare, ca �i nenum�ra�i rom�ni din toat� lumea, am aflat cu tulburare c� printr-un act de nechibzuin��, stare�ul M�n�stirii Petru Vod� de la Poiana Teiului, din �inutul Ceahl�ului, p�rintele Iustin P�rvu, a fost �nlocuit de la conducerea ob�tii ce o �nfiin�ase, invoc�ndu-se motivul v�rstei
�naintate. Meritele p�rintelui stare� Iustin P�rvu nu mai trebuie evocate aici, c�ci s�nt cunoscute unanim; de aceea, nu vom spune nimic despre pre�uirea milioanelor de poporeni ce �l socotesc „�nv���torul Moldovei“, c�ci aceasta se �tie pretutindeni. De aceea, dreptul lui de a fi l�sat �n locul ce l-a ales �i care este consecin�a unui gest de �nf�ptuitor, ni se pare un drept ctitoricesc �i, ca atare, aflat �n afara competen�elor unei decizii administrative.
�n consecin��, solicit�m fireasc� �ndreptare ce se a�teapt� de la cei care trebuie s� o fac� fiindc� nimeni �i nimic, indiferent cine este, nu va putea s� alunge �i s� �tearg� cu nes�buin�a contribu�ia p�rintelui Iustin P�rvu la �nt�rirea �ncrederii �n Binele ve�nic, mai de trebuin�� ast�zi, la noi, dec�t oric�nd. Cel ce a gre�it s� se �ndrepte, cel ce a tulburat turma s� se str�duiasc� s� o adune, cel ce a f�cut pasul gre�it s� �l retrag� �i va fi r�spl�tit fiindc� se smere�te.
Cu fiiasc� dragoste, �n numele Asocia�iei Rom�ne pentru Patrimoniu, pre�edinte executiv dr. Artur Silvestri
„Iustin P�rvu sau urcarea pe Muntele Sf�nt al Ceahl�ului“
De peste 30.000 ani, poate chiar de la apari�ia omului �n spa�iul de genez� al poporului rom�n, Ceahl�ul adun� manifest�rile sacre ale omului, Ceahl�ul este munte sacru, Coloan� a Cerului �i loc de
m�ntuire a omului. Chiar �i �n cele mai dure timpuri ale Marelui Ghe�ar paleolitic, locuirea Ceahl�ului a fost mereu intens� �i toate reperele arheologice arat� c� �i atunci, ca �i acum, �n alt fel de timpuri dure, menirea locuirii omene�ti a Ceahl�ului era �i este una
sacr�. Atunci c�nd un c�rturar, Dimitrie Cantemir, scria de Ceahl�u ca despre un Olimp al antichit��ii, asta avea �n vedere: c� �i �naltele cur�i adunate la Constantinopol �tiau c� Ceahl�ul este Munte Sf�nt. De la 1992 �ncoace, sacralitatea acestui Munte a fost revitalizat� de Iustin P�rvu, n�scut �n satul Poiana Largului, jude�ul Neam�, �ntr-o familie de ��rani. Universit��ile lui au fost via�a simpl� ��r�neasc�, o modest� �coal� preo�easc�, un calvar ost�esc p�n� la Don, �n cel de al doilea r�zboi mondial, apoi necontenit, �i pentru mul�i ani, p�n� �n 1964, necru��toarele �nchisori comuniste. �i apoi, iar �i iar, smerit� via�� monahal�. �i �n tot acest timp (s-a n�scut la 10 februarie 1918) a crezut cu toat� puterea fiin�ei lui �n Dumnezeu �i �n rostul fiin�ei omene�ti ca parte din lumina prin care se manifest� Dumnezeu. Dup� 1989 a vrut s� se retrag� �n cea mai ad�nc� sih�strie, dar voia Domnului a fost s� mearg� la Muntele Sf�nt al Ceahl�ului �i s� construiasc� acolo, pe un loc sfin�it de str�mo�i, M�n�stirea „Sf�ntul Petru“. Ucenic al p�rintelui Cleopa (la Sih�stria Neam�ului), a devenit, �ntre timp, el �nsu�i mare duhovnic �i aprinz�tor de foc duhovnicesc �n inimile a sute de c�lug�ri. Dup� construirea M�n�stirii „Petru Vod�“, zeci de mii, sute de mii de credincio�i au reluat pelerinajul spre Muntele Sf�nt al neamului rom�nesc, atra�i de lumina bl�nd� a acestui om simplu �i modest, pentru care trecerea dur� a timpului a �nsemnat doar �nc� �i mai mult� iradiere de bun�tate, r�bdare �i lumin�. Rostul acestui scris, �ns�, nu este s�-i mai ar�t�m �nc� o dat� calit��ile de om sf�nt. Mul�i le cunosc �i f�r� scrisul acesta, �i f�r� alte scrisuri. Or, �ncerc�rile prin care trece �i neamul rom�nesc �i ortodoxia �n ultima sut� de ani s�nt deosebit de grele. S�nt poate cele mai grele prin care a trecut vreo na�iune european� �n acela�i timp. Doar �n Basarabia poporul rom�n a pierdut �ntre 1940 �i 1952 aproape un milion de oameni (din 3,2 milioane). Apoi a venit o nou� �i teribil� �ncercare, comunismul. Dup� 1989, �i �n Rom�nia, �i �n Basarabia, �i �n Bucovina, alte �ncerc�ri, provocate �i de s�r�cirea istovitoare a rom�nilor, �i de ignoran�a elitelor politice �i intelectuale, �i de diversiunile de tot felul, mai ales a celor mesianice �i geopolitice, nu ne-au adus nici pace, nici bun�stare. Iar integrarea �n NATO �i UE au fost �nt�rziate mai ales prin efortul unor min�i nihiliste, majoritatea provenite din familiile fo�tilor criminali bol�evici, care au destabilizat spa�iul etno-cultural rom�nesc cu legendele nihiliste, ateiste ale demitiz�rii, tr�irii biologice numai acum, ale distrugerii tradi�iilor str�mo�e�ti �i ale str�mo�ilor �i, mai ales, cele ale distrugerii credin�ei noastre ortodoxe. �i atunci, parc� din senin, a ren�scut, mai ales �n preajma Ceahl�ului, uria�a for�� duhovniceasc� a neamului rom�nesc care a echilibrat balan�a devenirii noastre, ba chiar putem spune c� a �nclinat-o cu putere spre partea Binelui �i a Luminii. Anume ace�ti oameni, unii simpli de tot, ca p�rin�ii Cleopa, Papacioc, Iustin P�rvu sau Sofian, al�ii, cu �nalte studii teologice, dar �i cu cele �nchisorice�ti, ca Antonie Pl�m�deal� sau Bartolomeu Anania (care a dat poporului rom�n �i o nou�, superb�, redac�ie a Bibliei), al�ii str�lumina�i, ca p�rintele Dumitru St�niloae, ne-au dat lumina pentru a se vedea drumurile cele bune �n cea�� tulbure a globaliz�rii. Anume ei, cu bl�nde�e �i rug�ciune, cu smerenie �i iubire, f�r� a striga pe la televiziuni sau prin ziare, f�r� a umbla cu toiagul din poart� �n poart�, f�r� a impune nim�nui cosmogonii sau politichii, au adunat zecile de milioane de rom�ni l�ng� moa�tele Sfintei Paraschiva la Ia�i, sau l�ng� cele ale Sf�ntului Dumitru la Bucure�ti, sau l�ng� cele ale Sfantului Ioan la Prislop, dar �i la sutele de m�n�stiri rom�ne�ti �i la multele mii de biserici rom�ne�ti din �ntreaga lume.
Am putea spune c� numai prin biserica ortodox� �i duhovnicii ei ne-am p�strat unitatea de neam �i de credin��, adic� am dat �anse poporului rom�n pentru toat� ziua de m�ine. Acest om minunat, acest c�lug�r str�luminat, Iustin P�rvu, ca �i mul�i al�i duhovnici rom�ni din ultimii 10-15 ani, nu au avut nevoie nici de Sorbona, nici de Oxford, nici de alt� mare universitate sau �coal� a lumii ca s� se manifeste ca uria�e for�e spirituale �i ca neclintite firi vizionare. Ci numai de omeneasca virtute de a se fi n�scut �ntr-o simpl� �i modest� familie de ��rani rom�ni, uneori �n preajma Ceahl�ului, a Muntelui Sf�nt al neamului nostru din timpurile noastre cele mai vechi, din timpurile noastre primordiale. Dar cu logosul dumnezeiesc �n inim�. Dar cu apropierea de Dumnezeu prin iubire... Po�i s� ai �n buzunar sau �n CV toate diplomele tuturor universit��ilor lumii, dar dac� nu ai �n inim� lumina bl�nd� a lui Dumnezeu degeaba intri fie �i pe por�ile Ierusalimului. Andrei VARTIC, Chi�in�u
De la facerea lumii, Ceahl�ul a fost unul dintre marile noduri energetice, prin care ne-am p�strat credin�a �i fiin�a. Aici, odinioar�, era Athosul p�m�ntenilor din arcul Carpa�ilor. P�rintele Iustin este un st�lp al rezisten�ei prin credin�� �i p�strare a valorilor spirituale cu care ne-a �nzestrat Dumnezeu. Nu-l ocrotim noi, �l va ocroti Dumnezeu �i cei care �ncearc� s�-l clinteasc� din locurile sale vor fi pu�i �n neagr� uitare.
|
Autentificare
