Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Iunie 2016
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 30 Iunie 2016
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Trenul mortii, au trecut 75 de ani

• ambasadorul Tamar Samash nu a fost prezent, cum se anuntase, la comemorarea victimelor din Trenul Mortii • evenimentul a fost tinut oricum, al�turi de reprezentantii evreilor din Iasi sau Bucuresti si autorit�tile publice locale • au fost momente emotionante, de evocare a crimelor de acum 75 de ani • gropile comune din Cimitirul Evreiesc Roman, cu 413 victime, stau m�rturie atrocit�tilor comise de nazisti •

Ambasadorul Statului Israel �n Rom�nia, Tamar Samash, a contramandat �n ultimul moment prezenta la Roman, programat� �n cursul zilei de marti, 28 iunie, din motive neprecizate, aceasta fiind asteptat� s� participe la comemorarea a 75 de ani de la Pogromul din Iasi, ale c�rui sute de victime s�nt �nhumate �n gropile comune din Cimitirul Evreiesc. Evenimentul fusese stabilit pentru ora 15, �ns� abia �n jurul orei 17 a fost clar c� �naltul diplomat nu va mai trece prin municipiul de la malul Moldovei, astfel �nc�t totul a fost reorganizat pe moment. Iancu Wexler, presedintele Comunit�tii Evreiesti din Roman, al�turi de primarul Laurentiu Leoreanu, i-au avut al�turi pe Paul Schwartz, vicepresedintele Federatiei Comunit�tilor Evreiesti din Rom�nia si Ghiltman Abraham, presedintele Comunit�tii Evreiesti din Iasi, precum si alti reprezentanti ai cultului mozaic. Acestia au evocat, la monumentul de l�ng� gropile comune, unde s�nt 413 victime, din care 53 date jos �n Gara Roman si 360 deshumate din Iugani, comuna Mircesti, atrocit�tile de la finele lunii iunie 1941. Cei 360 fuseser� aruncati �n prip� �n niste gropi comune s�pate l�ng� drumul spre Pascani, ulterior, dat fiind faptul c� exact l�ng� morm�ntul improvizat trecea magistrala de ap� de la Timisesti, fiind luat� decizia aducerii lor la Roman. Cu acest prilej, primarul Leoreanu a evocat si experienta proprie a vizit�rii unui fost lag�r nazist. „S�ntem prezenti aici, la un moment de comemorare pentru lucruri triste despre care s-a vorbit. Ele reflect� nenorociri care s-au �nt�mplat �n timpul celui de-al doilea R�zboi Mondial si iat� c�, la Roman, au fost momente �n care anumiti oameni s-au putut ridica la nobletea sufleteasc� a unui comportament altruist, patriotic. �n acelasi timp, aceste momente au fost ridicate pe suferint�. Ne bucur�m c� au existat asemenea oameni, dar ne pare r�u c� au fost asemenea momente. Nici animalele nu ar trebui s� fie transportate asa sau s� aib� parte de o asemenea atitudine, din partea oamenilor. Am trecut vara trecut� printr-o exeperient�, �ntr-o excursie pe care am avut-o �n Austria si Germania, c�nd am putut vedea un lag�r din timpul celui de-al doilea R�zboi Mondial, reabilitat prin fonduri europene. La acel moment am avut o revolt� pentru c� se cheltuiesc banii UE pentru a aduce la lumin� locuri care aduc aminte de asemenea groz�vii. L-am vizitat si, �mpreun� cu prietenii care m� �nsoteau, ne-am trezit la un moment dat c� avem lacrimi pe obraji, prin ceea ce am v�zut, imagini care ilustrau exact ceea ce s-a �nt�mplat. Ulterior, mi-am dat seama c� acea reabilitare este de bun augur. Intrarea era liber� si erau grupuri �ntregi ce veneau si vedeau. Am zis da, trebuia f�cut� cheltuiala pentru a scoate la iveal� un loc al terorii, al mortii, pentru ca astfel de lucruri s� nu se mai repete. Si aici, la Roman, comemor�m un asemenea eveniment, care a adus mult� tristete �n sufletul oricui, evreu sau nu. Nu putem dec�t s� ne plec�m fruntile si s� fim solidari cu cei slabi, care au suferit, au fost n�p�stuiti si s� fim o voce puternic�, cu o atitudine pragmatic�, s� sprijinim orice initiativ� ca astfel de lucruri s� nu se mai repete. Evoc�m un moment, cu p�rere de r�u pentru faptele care s-au produs“, a rostit primarul Laurentiu Leoreanu.

Spre aducere aminte

„Aici se odihnesc oseminte de martiri ai obstii din Iasi care au fost ucisi �n Trenul Mortii �n timpul Pogromului fascist din zilele de 29-30 iunie si 1 iulie 1941. Binecuv�ntat� fie memoria lor sf�nt�“, st� scris pe monumentul din Cimitirul Evreiesc Roman, l�ng� cele dou� gropi comune. Profesorul Iancu Wexler a evocat acele momente, din vara anului 1941, aduc�nd la cunostinta comunit�tii aspecte mai putin stiute. Comunitatea romascan�, prin eroina sa, Viorica Agarici, au scris o fil� de umanitate �n timpul Holocaustului. „Este un moment de comemorare a victimelor Holocaustului, �n spet� a evreilor ieseni din Trenul Mortii, care se �ndrepta spre lag�rul de la C�l�rasi. Cei morti au fost debarcati �nt�i la Podul Iloaei, dup� aceea la T�rgu Frumos, �nainte de Roman, la Mircesti - Iugani si S�b�oani si apoi la Roman. Al doilea R�zboi Mondial a adus norii negri si asupra zonei noastre iar evreii au avut foarte mult de suferit. Perioada este numit� Holocaust - ardere total�, nimicire total�. La Roman nu am avut Pogrom, dar au existat toate componentele notiunii de Holocaust. Foarte multi evrei au fost trimisi �n Transnistria, toti b�rbatii apti au fost dusi �n detasamente de munc� obligatorii. Cei r�masi au fost obligati s� poarte Steaua lui David, galben�, pe fond negru c�nd erau �n trecere prin oras. Evreii au fost dati afar� din institutii, iar copiii din scoli. Cu toate acestea, au fost oameni de omenie, care ne-au ajutat“, a relatat profesorul Iancu Wexler. �n 3 iulie 1941, Trenul Mortii, pornit de la Iasi, a ajuns �n Gara Roman. Presedintele Comunit�tii Evreiesti din Roman a povestit, cit�ndu-i pe supravietuitorii momentului, c� erau vremuri groaznice, cu temperaturi foarte mari, evreii fiind �nghesuiti c�te 120 �ntr-un vagon �n care abia-abia aveau aer, pentru c� si ferestruicile erau �nchise. „Se auzeau gemete si, atunci, presedinta Comitetului de Cruce Rosie, doamna Viorica Agarici, nu s-a l�sat p�n� ce nu a intervenit si a obtinut decizia ca vagoanele s� fie deschise, mortii s� fie dati jos iar cei vii s� fie sp�lati, hr�niti si hidratati. Comunitatea a fost informat� si imediat a adus alimente, �mbr�c�minte si medicamente. Fapta Vioric�i Agarici a r�mas cunoscut�, iar cei din Trenul Mortii care au supravietuit au povestit-o ulterior. Statul Israel i-a acordat acesteia �naltul titlu de Drept al Popoarelor, iar municipalitatea romascan� a declarat-o cet�tean de onoare. Imediat dup� r�zboi, aceasta, la r�ndul ei, a avut de suferit. Fiind intr-o familie boiereasc�, i-a fost luat� averea si i-a fost stabilit domiciliu fortat. Copiii i-au fost arestati ca fii de boieri, mai ales c� lucrau prin ambasade. Atunci a intervenit comunitatea evreiasc�, fiindu-i stabilit� o pensie viager�, pentru c� nu avea din ce s� tr�iasc�. S-a stins la Bucuresti, fiind �nmorm�ntat� tot de federatia comunit�tilor noastre �n Cimitirul Bellu Ortodox“, a mai amintit presedintele Comunit�tii Evreiesti Roman.

Articol afisat de 1335 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Tudor CIOBOTARU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Alte Titluri Stiri Alte Titluri
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective