Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Ianuarie 2018
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 6 Ianuarie 2018
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Boboteaza, traditia crucilor din gheat�

• pe Valea Muntelui, acolo unde s-a putut, s�rb�toarea de ast�zi se va tine �n jurul altarelor si a crucilor realizate din gheat� • se spune c� �n functie de cum se topesc crucile se va sti dac� anul e �mbelsugat sau nu • conform traditiei, femeile nu au voie s� spele timp de opt zile •

Pe Valea Muntelui, majoritatea preotilor vor oficia slujba de Boboteaz� �n aer liber, pe alocuri �n fata altarelor alc�tuite, conform traditiei, din mese si cruci de gheat�. Asta pentru c� dincolo de simbolistica crestin� a evenimentului si de faptul c� este socotit ca moment de granit� temporal� �ntre dou� anotimpuri, Boboteaza presupune si acel altar de gheat�, care, spun oamenii V�ii Muntelui, „dac� va curge topindu-se gheata c�t de putin, atunci e un an foarte �mbelsugat, iar de nu, nu“. „Dac� timpul te ajut�, este musai s� se ridice �n parohii cruci de gheat�. Asa se obisnuieste de c�nd m� stiu. Este foarte frumos si impresionant. Parc� ne simtim mai aproape de Dumnezeu. Asa v�d eu aceast� traditie. Din nefericire, anul acesta timpul fiind cald apele nu au �nghetat suficient de tare pentru a ne oferi gheata necesar� acestui obicei“, a declarat Ovidiu Nit�, primarul comunei Borca. C�t priveste preocuparea obstilor pentru ridicarea crucilor, �n fiecare parohie este constituit din timp c�te un grup de gospodari specializati si dotati cu o anume tehnic� pentru decupat straturile de gheat�, iar �n caz de lips� a ghetii, anumite forme pentru crearea crucii, lucru pe care l-am aflat si de la primarul de Borca: „S-a pus apa �n formele special f�cute si dac� la noapte este ger, m�ine, de Boboteaz� vor fi si la noi crucile. De mai mici dimensiuni, simbolic, dar vor fi. De nu, slujba se va oficia �n biserici ca �n fiecare zi de s�rb�toare“. „Noi am reusit s� procur�m gheat� dintr-un l�cusor situat undeva pe un munte din comuna noastr�, de pe una din propriet�tile familiei mele. Asa c� toate cele sase parohii din comuna Poiana Teiului vor avea ridicate cruci de gheat�, respectiv parohiile Petru Vod�, Poiana Largului 1 si 2, p�storite de preotii Mihai si Ciprian, parohiile Poiana R�chitei, Galu si Dreptu“, a afirmat primarul Ana Ancuta. Credinciosii din zona Tasca si de pe Valea Bicazului ar fi dorit s� nu se abat� de la acest obicei, numai c� de data aceasta lipsa ghetii a f�cut s� nu fie amenajate altarele Bobotezei cu rug�ciunea de-a fi iertati de Dumnezeu. „Am tot sperat s� vin� gerul de dinaintea Bobotezei s� creeze conditiile pentru a realiza crucile de gheat�. N-a fost s� fie. Asa c� vom s�v�rsi slujba �n biseric�. Poate la anul!“, ne-a m�rturisit p�rintele Dan Caia de la Biserica Secu - Tasca. P�rintele Daniel Dosoftei de la Parohia Izvoru Muntelui a afirmat c� sa va fi cruce din gheat�: „Este o clip� de fericire crestin� s� �n�lt�m �n fiecare an crucea de gheat� la umbra bisericii noastre si apoi s� ne rug�m lui Dumnezeu �n mijlocul naturii, la o azv�rlitur� de b�t de Muntele Sf�nt al Moldovei, Ceahl�ul nostru drag“. Revenind la semnificata si importanta Bobotezii, aceasta este �n primul r�nd o s�rb�toare crestin�, dar care iese �n evident� si prin referirea constant� la p�g�nismul perioadei din care face parte, �ncheierea S�rb�torilor de iarn�, pe de o parte (aici put�nd face parte si petrecerea ritual� a Iordanului), mai bine zis lustratia prin ap� si pe de alta, purificarea general� ce urmeaz� �n urma alung�rii tuturor fortelor ostile, malefice, care si-au f�cut de cap �n perioada S�rb�torilor de iarn�. Valentele purificatoare ale apei sfintite �n aceast� zi se extind si asupra gospod�riei: apa de r�u si aghiasma poate alunga moroii, serpii, lupii, bolile, dar poate stimula recoltele. Nu �nt�mpl�tor, muntenii v�ilor Bistritei si Bicazului tin la aceast� s�rb�toare, �n jurul c�reia au fost tesute de-a lungul istoriei o serie �ntreag� de interpret�ri, c�p�t�nd �n popor puteri miraculoase ap�r�toare si orotitoare de rele si durere.

Alte traditii de Boboteaz�

S�rb�torile de Boboteaz� si Soborul Sf�ntului Prooroc Ioan Botez�torul si �naintemerg�torul Domnului s�nt de o tr�ire religioas� intens�, care continu� seria celorlalte recunoscute cu festine aparte, vesele, fapt reflectat si �n multitudinea de datini care le marcheaz�. S�mb�t�, credinciosii se duc la biseric�, pentru a lua apa sfintit�, cunoscut� drept Aghiazma mare, necesar� pentru t�m�duire si purificare. �n ajun, preotul merge prin case pentru a sfinti, iar mirenii �l asteapt�, dup� ce au tinut post negru, p�n� ce vine prelatul ca s� bea din apa sfintit�. Cu aceast� ocazie, cel ce aduce cur�tenia spiritual� �n b�t�turile gospodarilor este �nsotit de copii, acestia deschiz�nd calea preotului strig�nd Kira Leisa, adic� pronuntarea rom�neasc� a grecescului Kyrie Eleison, care �nseamn� Doamne miluieste. Pe l�ng� troparul Bobotezei, �n trecut, copiii c�ntau colinde speciale care descriau miracolul care a avut loc la Iordan. �n multe localit�ti asezate pe maluri de ape, �n ziua de Boboteaz�, dup� Sf�nta Liturghie, preotul, �mpreun� cu enoriasii, fac o procesiune la un lac, r�u sau vreun izvor, pentru slujba sfintirii apelor. P�n� nu de mult, c�nd �ncepea troparul praznicului, v�n�torii si p�durarii satului �mpuscau peste ape, ca s� alunge duhurile necurate, �ns� acest obicei dac� a mai p�strat doar semnificatia festiv� a unui foc de artificii, fiind lipsit de simbolism. �n unele localit�ti, dup� slujb�, preot arunc� �n ap� o cruce de lemn, dup� care tinerii se �ntrec s� o scoat� la mal. Conform traditiei, se spune c� cel ce reuseste s� ajung� primul la cruce va avea parte �n anul abia �nceput numai de bine. Traditia mai spune c� �n aceast� zi toate apele p�m�ntului s�nt sfintite, de aceea femeile nu spal� rufe pentru urm�toarele opt zile. Cu aceast� serie de s�rb�tori, datinile de iarn� nu s-au �ncheiat, dar s-a terminat carnavalul, deoarece, dup� 10 ianuarie, se sf�rsesc zilele jocurilor cu m�sti de Anul Nou, ca si perioada de cur�tire si de sfintire a timpului proasp�t n�scut, marcat de s�rb�tori precum cea a Sf�ntului Vasile, Boboteaz� sau Sf�ntul Ion. P�n� la 1 martie se perind� obiceiuri mai putin festive, dar numai aparent mai putin importante. Ele s�nt ale satului, c�ci urm�resc relatia cu bolile, cu plantele sau cu animalele, fapt care explic� de ce s�nt aproape necunoscute la oras.

Articol afisat de 3866 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(I. ASAVEI, C. CALIMAC)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective