Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Decembrie 2005
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 31 Decembrie 2005
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Datini ºi obiceiuri de Anul Nou

• dansul ursului, caprei, cerbul ºi pluguºorul sînt obiceiurile cele mai întîlnite la români, funcþie de zona geograficã

Obiceiurile de întîmpinare a noului an continuã seria celor prilejuite de Naºterea Domnului, avînd însã un caracter cu totul laic. Nu existã popor care sã nu abã tradiþii de întîmpinare a noului an, aºteptat cu nerãbdare de fiecare persoanã. Existã un sentiment de primenire, de speranþã, de visare, dar mai ales de petrecere, poate singura perioadã cînd ne este permis sã uitãm de rele. Toatã lumea se bucurã, dã frîu liber fanteziei, încercînd sã treacã peste necazuri. De aceea, cel mai bine i se potriveºte acestei perioade zicala cãreia „Cîte bordeie, atîta obiceie“. Nelipsit ºi rãspîndit în orice loc este pluguºorul. Folcloriºtii au întocmit florilegii de nestemate ale creaþiei populare ºi care sînt foarte vechi, majoritatea începînd cu „S-a sculat mai an, Bãdica Traian“, ca o reverberare a milenarei noastre istorii. Nu demult alaiurile de urãtori era însoþite de un plug tras de boi ºi se trãgea o brazdã în faþa casei, în acordurile pocnetelor de bici care egalau în intensitate petardele de azi. Multe au în prim-plan metehnele omeneºti, în încercarea de înlãturare a lor într-un mod eficient, nealterat de nici un fel de cenzurã, ele fiind însoþite de simboluri ºi întîmplãri hazlii, puse pe seama animalelor care devin personaje fabuloase. Pluguºorul, urare tradiþionalã la romani în preajma Anului Nou, a pãstrat scenariul ritualic al unei invocãri magice cu substrat agrar. El e întotdeauna însoþit de strigãturi, pocnete de bici ºi sunete de clopotei. Nelipsite sînt pluguºoarele copiilor, fiind ºi cele care dau tonul petrecerilor într-un cor de clopoþei. O asemenea mostrã este ºi urmãtorul text: Pluguºorul mititel/ Cu rotiþele de fier,/ Nu ca plugul lui Gheorghiþã,/ Tras de zece pui de mîþã./ Unul lung ºi unul scurt,/ Dã colacul, nu fi turc./ C-avem ºi noi o cãruþã,/ Cu doi puiºori de mîþã,/ Unul negru, unul sur,/ Dã colacul cã te ur/ Sau ne dai cîte-un covrig,/ Cã ne ia naiba de frig,/ Doi boi, douã vaci,/ Scoate, babã, doi pitaci,/ ªi dacã nu scoþi colacul,/ O sã-þi rupã boii pragul,/ Nu vezi alþii cum fãcurã?!/ Unul urã, doi te furã,/ Trei cotrobãie prin ºurã,/ Iar ce aveai prin coviltir,/ La unul sub mindir,/ Aho, aho,/ De Anul Nou,/ Cã gãina n-are ou,/ ªi cocoºul nica-n guºã,/ De nu dai un franc mãtuºã./ De nu dai ºi-un pic de vin,/ Nici la anul nu mai vin,/ ªi nici alþii nu se-ndeasã,/ Mînaþi mãi!/ La anul ºi la mulþi ani!.

Dansul ursului, doar în cîteva judeþe din Moldova
Umblatul cu ursul e întîlnit doar în Moldova, în special în judeþele Neamþ, Suveava ºi Bacãu, avansîndu-se ipoteza cã la origine s-ar afla un cult traco-getic. Ursul este întruchipat de un flãcãu purtînd pe cap ºi umeri blana unui animal ucis (sau imitaþii de blanã), împodobitã în dreptul urechilor cu ciucuri roºii. Ursul, care este condus de un ursar ºi acompaniat de muzicanþi în rãpãitul tobelor sau pe melodia fluierului, îºi þine echilibrul cu ajutorul unui ciomag, mormãie ºi imitã paºii legãnaþi ºi sacadaþi ai animalului, izbind pãmîntul cu tãlpile. Se bãnuieºte cã dansul invoca zeitãþi pentru a purifica ºi fertiliza solul pentru noul an. Este înzorzonat cu podoabe: hurmuz, oglinzi, betealã, þinte alãmite. Este legat cu lanþ ºi se sprijinã într-un hadarag. El trebuie sã joace cum i se cîntã (Scoalã ursule pe ciomag/ Ca fasolea pe harag...), amintindu-ne de trupele de þigani care umblau cu un pui de urs domesticit, prezentînd prin sate ºi tîrguri mici exerciþii de circ. Unele au ºi variante cu texte deºuchete. Un alt membru al trupei este Fluierarul sau Fluieraºul, îmbrãcat de obicei þãrãneºte, apoi Doboºarul, tot ca lãutar, în unele locuri în tandem cu un acordeonist. Vestitorul este Casier ºi Cãpitan, totodatã cîntã ºi monologul. Poartã de obicei o uniformã militarã mai veche. Dacã trupa este mai mare, celelalte personaje sînt dupã zone: þigani, babe, daci etc.
Dansul caprei, în Moldova ºi Ardeal, cerbul, în zona Hunedoara, borita (de la bour) în Transilvania de sud, sau brezaia în Muntenia ºi Oltenia este un alt obicei care se practicã înainte de Anul Nou. Cercetãtorii presupun cã dansul caprei precum ºi alte manifestãri ale mãºtilor întîlnite în satele romaneºti provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morþii ºi renaºterii divinitãþii.
Capra este alaiul cel mai numeros, de obicei o singurã trupã într-un sat, care organizea ºi balul de sãrbãtori, fãcînd astfel ca druºtele (fetele) sã fie primite fãrã contribuþie. Capra, fiind personajul principal, este cel mai pitoresc ornatã. Are un costum din spice de stuf, cu cap mobil fãcut din lemn, cu un bãþ lung din douã corpuri acþionate cu o pîrghie ºi o sfoarã. Acest mic mecanism scoate suntele ritmice în concordanþã cu monologul vãtafului: Þa, þa, þa, cãpriþã, þa! Pentru a fi mai convingãtori, cei care o realizeazã se strãduiesc sã-i punã tot felul de „þãnþãrãmuri“, inclusiv coarne naturale. Trupa poate avea zeci de personaje, care de care mai pitoreºti, de la zîne, draci, babe, moºnegi, haiduci, vînãtori, zgripþuroaice, harapi, doctori, negustori. ÃŽn judeþul Neamþ sînt renumite trupele de la Sãbãoani, Sagna. Þibucani, Oglinzi ºi Hangu, Bãlþãteºti. Cerbul este întîlnit mai rar ºi numai în zonele de munte. Costumul este confecþionat din piei de iepure, ornat cu diverse panglici, oglinzi ºi coarne ramificate. Alte personaje mai sînt: ursarii, cãpitanii, ciobanii, fluierarul, babele. Buhaiul este o trupã mai restrînsã, care are un instrument cilindric, avînd la unul din capete o membranã din piele, cu o coadã de cînepã. Unsã cu borº ºi trasã cu mîinile, scoate un sunet asemãnãtor cu rãgetul unui bou. Ultimul, dar unul dintre cele mai importante obiceiuri, nelipsit ºi el din tradiþie, este Sorcova. Ea reprezintã pe semãnãtorii care vin sã însãmînþeze brazda din ajun cu boabe de grîu sau din orez. Sînt formate mai ales din grupuri de copii care ºtiu cîntece de o inegalabilã frumuseþe ºi care umplu prima zi a anului, cu veselie ºi urãri alese: Sorcova, vesela,/ Sã trãiþi,/ Sã înfloriþi,/ Ca merii,/ Ca perii,/ ÃŽn mijlocul primãverii./ Cîte pietricele./ Atîtea mieluºele,/ Cîþi bolovani,/ Atîþia cîrlani;/ Fie casa îndestulatã,/ Tot cu mesele întinse,/ Cu fãcliile aprinse,/ Sã petreceþi împreunã,/ Pînã-n veci cu voie bunã./ Cîte pietre sînt pe munte,/ Atîþia porci, boi ºi gîºte,/ Cîtã frunzã pe umbrar,/ Atîþia bani în buzunar,/ Zile floare de zefir,/ Cum e mîndrul trandafir,/ Tare ca piatra,/ Iute ca sãgeata,/ Tare ca fierul,/ Iute ca oþelul. La anul ºi la mulþi ani!

Articol afisat de 19796 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ion CÂRNU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective