Revărsarea Siretului văzută de copii
• clubul Ceahlăul sponsorizează o tabără de 10 zile pentru copiii din localitatea Gîdinti • cei 30 de copii provin din familii sinistrate de revărsarea Siretului • povestile copiilor sînt impresionante • „Apa a luat totul din casă. Calculator, birou, covoare, mobilă, tot. Nu se poate dormi la noi că miroase urît în casă“, a spus Raluca Borde • „Stăm la bunica de pe deal. Animalele le-am urcat pe coastă, iar cîinele, Cuchi, l-am dezlegat si a fugit. Dar s-a întors acasă“, au povestit gemenele Lorena si Andra Bîrsan • Clubul Ceahlăul oferă, începînd de ieri, 10 zile de tabără pentru 30 de copii din localitatea nemteană Gîdinti, una dintre multele lovite de revărsarea Siretului. Prichindeii au ajuns în Piatra Neamt ieri dimineată cu un autocar pus la dispozitie de club, si au fost întîmpinati de presedintele Consiliului de Administratie al FC Ceahlăul, Viorel Măstăcăneanu. Pentru copii, functia oficialului nu a însemnat prea multe, însă l-au ascultat cu sfintenie. „Vă spun bine ati venit si vă anunt că v-am pregătit un program care să vă dea ocazia să vă distrati în cele 10 zile pe care le veti petrece la Piatra Neamt. Veti vizita orasul, veti merge cu telegondola, iar în zilele următoare, veti mai vizita Cheile Bicazului, Lacu Rosu si aveti pregătită o plimbare cu vaporasul pe Lacul Bicaz. Pînă se va termina vacanta mai urmează o călătorie în zona Tîrgu Neamt, pentru a vedea Casa Memorială «Ion Creangă», Cetatea Neamtului si mănăstirile din zonă“, le-a spus Măstăcăneanu copiilor. Însiruirea de nume si locuri a fost însotită de „Uraaa!“, Uaaaau! si cîte un „Daaaa!“. Aceste exclamatii de uimire si bucurie au fost însă completate de o întrebare plină de inocentă si naivitate a unei voci de fetită: „Gratis?“. Momentul l-a emotionat pe Viorel Măstăcăneanu, care însă a asigurat „gasca“ din fata sa că totul va fi gratis. Însotindu-l pe Gelu Crăcană, ofiterul de presă al Ceahlăului, copiii au vizitat Muzeul clubului, stadionul, tribuna oficială si au primit apoi cadouri din partea gazdelor. Cîte un tricou, o sapcă, o umbrelă, un rucsac, pixuri, toate cu însemnele galben-negrilor, dar si pijamale, pantaloni scurti, alte articole de îmbrăcăminte si lenjerie de pat au umplut bagajele copiilor înainte de plecarea de la stadion spre Strandul Tineretului, acolo unde sînt cazati si unde vor lua masa. Viorel Măstăcăneanu a promis că bagajele micutilor loviti de soartă vor fi si mai mari la plecare. Se intentionează cumpărarea de rechizite pentru scoală, de ghiozdane, haine si încăltăminte. Conform spuselor sale, patronul echipei de fotbal al Willy Bacău, a promis că va aduce haine de iarnă pentru prichindeii din Gîdinti. „Am văzut o bucurie imensă în ochii lor în momentele petrecute la stadion si m-am bucurat că i-am văzut zîmbind si alergînd pe pista stadionului“, a spus Viorel Măstăcăneanu, care a îmbrătisat ideea reporterului „Monitorului“ si va duce „galeria“ la Bacău pentru meciul Ceahlăului cu Stiinta Bacău.
Povesti spuse ca de oameni mari
La sase ani si jumătate, Raluca Borde se bucură de tabăra oferită de FC Ceahlăul după ce a trecut prin clipe de groază. „Apa a luat totul din casă. Calculator, birou, covoare, mobilă, tot. Nu se poate dormi la noi că miroase urît în casă. Peretii sînt uzi, paturile nu s-au uscat“, a povestit micuta cu părul lung si blond uitîndu-se la notitele reporterului cu un ochi si cu celălalt la cadourile care erau împărtite de gazde. Este însă bucuroasă că nimeni din familia sa nu a pătit nimic. „Eu am două mamai“, a continuat Raluca, „una e în Gîdinti, iar cealaltă la Poenari. Acum stăm la Poenari, cu mami, cu tati si mamaia din Gîdinti“. Raluca se pregăteste să intre în clasa I, dar nu stie cu ce rechizite în ghiozdan si dacă va fi boboc la scoala pe care o stie în satul său. Povestirea Ralucăi a fost ascultată de gemenele Lorena si Andra Bîrsan, ajunse la vîrsta de 8 ani. „Stăm la bunica de pe deal“, a început Lorena, care a fost completată imediat de Andra: „Cînd am auzit că vine apa mare ne-am speriat. Animalele le-am urcat pe coastă, iar cîinele, Cuchi, l-am dezlegat si a fugit“. „Dar s-a întors acasă“, a spus Lorena, bucuroasă că prietenul ei patruped este în sigurantă.
În alt colt de încăpere se bucură de clipele trăite la Piatra Neamt si Iulian Mihai Chirilă. La numai 10 ani, acesta pare să fi înteles si mai bine drama familiei sale. Întrebat dacă s-a speriat la inundatii, copilul a oftat lung si greu si a lăsat să se „vadă“ o supărare mare în sufletul său. „A fost groaznic. S-au dărîmat peretii în casă, a căzut pămîntul de pe ei. A căzut si tavanul si este mîl mare în casă. Nici magazie nu mai avem. Apa a fost pînă la geamuri“, au fost cuvintele lipsite de zîmbet ale lui Iulian. Acesta se teme că, odată cu inundatiile din vara lui 2008, copilăria sa se va schimba. „Avem casa aproape de malul Siretului si cum s-a stricat tot părintii mei vor să ne mutăm cu chirie în Roman. Eu nu as vrea pentru că mi-as lăsa în sat prietenii, colegii de scoală, verii“, a mai spus scolarul care se pregăteste de clasa a V-a. Pentru ca tabloul să fie complet, trebuie spus că grupul din Gîdinti ar fi trebuit însotit de Irina Grigoras, mama uneia dintre copilele venite în tabără. „I s-a dărîmat casa si nu a vrut să vină. Stă cu sotul ei si vadă ce mai este de făcut si m-au trimis pe mine“, a povestit mama însotitoarei stabilite initial pentru deplasare.
|