CE FACEM? LEUL, TOT MAI SCUMP!
• fluctuatiile financiare din ultima perioadã de timp au bãgat nemtenii în sperieti • parte dintre cei care au economii la bãnci nu stiu dacã sã-i lase în depozite sau sã-i pãstreze la saltea • mai delicatã este situatia celor care au credite contractate • nimeni nu se hazardeazã la prognoze, nici mãcar pe termen scurt • ca recomandãri generale nimeni nu ar trebui în acest moment sã apeleze la refinantarea unui credit • si nici contractarea unui împrumut • Criza financiarã care a lovit mapamondul nu i-a lãsat indiferenti nici pe nemteni. Desi autoritãtile statului încearcã din rãsputeri sã tinã sub control evolutia leului în raport cu moneda europeanã, si-i linisteste pe cei care au credite sau depozite bancare, nimeni nu poate spune cînd piata se va calma. Cele mai sumbre previziuni sînt legate de falimente bancare, întãrirea monedei europene, scumpirea creditelor precum si a vietii de zi cu zi. Optimistii vorbesc despre un efect atenuat de faptul cã nu sîntem încã conectati întru-totul la mecanismele economice si bancare europene sau internationale, fapt ce face ca unda de soc sã fie resimtitã mai putin la noi decît în rîndul populatiei dintr-o tarã europeanã, cu o economie puternicã. Sîntem deja obisnuiti cu valuri succesive de scumpiri, precum si cu strîngerea curelei, dar mai rãu decît acum nu a fost nicioadatã. Pentru prima datã Bursa de Valori Bucuresti s-a închis miercuri, 8 octombrie 2008, fapt ce a panicat si cel mai versat dintre investitori, darãmite omul de rînd. Leul stã în umbra unei monede europene din ce în ce mai puternice, în pragul unei cotatii cu efect psihologic de 4 lei pentru un euro. Toatã lumea vorbeste de cumpãtare, de pãstrarea lichiditãtilor, de nevoia sau riscul unei refinantãri, precum si de preturi de infact la alimente, energie electricã, gaze, etc. „Noi sîntem mai putin loviti de aceastã crizã economicã, comparativ cu Statele Unite sau tãrile din Uniunea Europeanã. Banca Nationalã a luat garantii de la bãncile comerciale, 40% din capitalul social, fapt pentru care nici una din bãnci nu ar putea intra în faliment deoarece are aceastã rezervã. Criza mondialã a dovedit cã nici libertinajul american nu este bun, pentru cã statul nu mai are nici un control. Totusi, la noi, criza a fost generatã de supraevaluarea activelor si supracotatia pe piata bursierã. De exemplu pe piata de capital sînt anumite tehnici de joc, prin care se pot creste artificial pretul actiunilor. Cumpãrînd pachete mici la preturi mari, se creazã doar o crestere aparentã. Acum este o presiune inflationistã foarte mare. ÃŽn ce priveste devalorizarea leului au fost mãsuri fiscale induse de BNR pentru a preîntîmpina dezastrul. Pot sã spun cã din toate relele de pe pãmînt, criza se resimte cel mai putin în România. Avînd în vedere faptul cã cã nu ne-am racordat cu toate regulile bancare sau bursiere la sistemul mondial, ne face sã ne deconectãm mai usor. Acum trebuie sã fim foarte cumpãtati, sã nu vindem proprietãtile, poate rezistãm. România are sansa unui sol bun, care nu e pesticizat si care are o grãmadã de resurse. S-ar putea ca în acestã situatie sã ne salveze tocmai agricultura. De asemnea, o altã sansã constã în aceea cã cei care au muncit în strãinãtate, chiar în America, unde erau asezati la casele lor, se întorc acum acasã, în România. Nimeni nu poate spune cînd se va sfîrsi aceastã crizã dar eu personal nu cred cã va fi mai devreme de sfîrsitul anului“, a declarat Florin Isachievici, presedintele Bursei Lemnului Piatra Neamt.
Depozitele bancare ar putea fi garantate pînã la 50.000 de euro
Pentru contracararea efectelor crizei, dar mai ales ca urmare a armonizãrii legislatiei nationale cu cea europeanã, depozitele bancare urmeazã a fi garantate pînã la plafonul de 50.000 de euro. ÃŽn acest moment sînt garantate sumele de pînã la 20.000 de euro, dar Ministerul Finantelor pregãteste un act normativ prin care sã creascã aceastã sumã. „Pentru a veni în întîmpinarea îngrijorãrilor manifestate de cãtre institutiile financiare, de cãtre investitori si deponenti deopotrivã, România are în vedere cresterea plafonului de garantare, conform rezolutiei Consiliului Ecofin, la un plafon de minimum 50.000 de euro“, a spus Varujan Vosganian, ministrul Finantelor. Sînt destul de putine persoane care detin depozite în bãnci mai mari de 20.000 de euro, ceea ce face ca peste 95% din economiile populatiei sã fie garantate deja. „Astãzi (ieri, 9 octombrie 2008, n.r) ne aflãm într-o perioadã mai bunã decît la începutul sãptãmînii în curs. Spiritele s-au mai calmat, Banca Nationalã a României dã asigurãri, iar pulsul în general este unul bun. Am fost solicitati de clienti cãrora le-am acordat o serie de lãmuriri. Nu s-a retras numerar, dar lumea întreabã ce sã facã, cum sã procedeze. Cred cã tot e mai bine cu banii la bancã, decît cu ei la saltea. ÃŽn ce priveste evolutia monedei euro este posibil ca aceasta sã trecã de pragul de 4 lei, poate sã se ajungã la un curs de 4,03-4,05, dar nu mai mult. ÃŽn mod sigur în perioada urmãtoare, poate chiar în noiembrie vom intra pe un fãgas mai bun. Acum este o situatie care nu se regãseste numai la noi, dar care în cele din urmã se va atenua, se va calma. ÃŽntotdeauna în astfel de cazuri intrã în panicã cei cei mai sãraci, dar depozitele sînt garantate pînã la 20.000 de euro, si acest prag va creste“, a declarat Mihai Hîncu, directorul sucursalei nemtene a bãncii comerciale Transilvania.
Nimeni nu dã sfaturi în astfel de situatii, oricît de implicat sau de stiutor ar fi. Specialistii refuzã sã facã prognoze atîta timp cît nu stiu în ce directie se îndreaptã piata financiarã. Ca recomandãri generale nimeni nu ar trebui în acest moment sã apeleze la refinantarea unui credit, cum nu este recomandatã nici contractarea unui împrumut decît dacã este absolutã nevoie. Dacã se impune, acesta ar trebui fãcut neapãrat în moneda nationalã, sau în cel mai rãu caz în moneda în care solicitantul încaseazã salariul. Achizitionarea de valutã nu trebuie fãcutã decît pentru nevoi stringente si în sume mici, doar pentru rate sau chirii. Cei în domeniu vorbesc de falimente sau de preluãri, pentru cã vor fi bãnci care nu vor rezista seismului. Cert este cã deprecierea leului va aduce un val de scumpiri fãrã precedent care va afecta fiecare nemtean în parte, în special la alimente si utilitãti, cu atît mai mult cu cît sezonul rece bate la usã. Leul a devenit foarte scump, drept pentru care cumpãtarea devine cuvîntul de ordine.
|