NEAMTUL SI CRIZA

• un sondaj realizat de Camera de Comert si Industrie scoate la ivealĂŁ problemele firmelor nemtene • au fost sondate 300 de societĂŁti ce reprezintĂŁ 70% din PIB-ul judetului • „Cred cĂŁ domeniile cele mai vulnerabile sĂŽnt confectiile, apoi tot ce este legat de cĂŁderea pietei imobiliare si mĂŁ refer aici la mobilĂŁ si constructii“, a declarat Mihai Apopii, presedintele CCI Neamt • „Sistemul bancar este ĂŽncĂŁ ĂŽn derutĂŁ, iar productia ĂŽncetineste din lipsĂŁ de finantare. Costurile ridicate duc la lipsa de clienti“, sustine Ioan StrĂŁtilĂŁ, directorul firmei Rifil •

Camera de Comert si Industrie Neamt a efectuat un sondaj ĂŽn mediul de afaceri din judet pentru a identifica problemele cu care se confruntĂŁ de la declansarea crizei financiare mondiale. De la cei chestionati au venit pĂŁreri si solutii pe tema contracarĂŁrii efectelor dar si relansĂŁrii afacerilor. Acestea au fost transmise forurilor competente locale si judetene, dar vor ajunge si la viitorul guvern si parlament. Sondajul CCI Neamt a ĂŽncercat sĂŁ identifice problemele esentiale generate de criza financiarĂŁ ce se transformĂŁ destul de repede ĂŽn crizĂŁ economicĂŁ. „În mĂŁsura capacitĂŁtii de analizĂŁ a posibilitĂŁtilor de relationare cu organele statului, Camera de Comert va propune solutii atĂŽt pentru decidentii politici cĂŽt si firmelor membre pentru traversarea cu costuri acceptabile a acestei perioade“, se aratĂŁ ĂŽn comunicatul CCI Neamt. În perioada 13-25 noiembrie 2008 institutia a realizat un sondaj privind contextul socio-economic ĂŽn 300 firme care reprezintĂŁ peste 70% din PIB-ul judetului. Au fost incluse ĂŽn sondaj toate categoriile de mĂŁrime si domeniile de activitate localizate ĂŽn orase cĂŽt si ĂŽn zonele limitrofe. Ca imagine de ansamblu rezultĂŁ cĂŁ ĂŽn perioada 1 octombrie 2007 - 25 octombrie 2008, numai 11,6 % din firme au avut un trend ascendent, 47,5 % au trend stationar, ĂŽn timp ce 40,9 % au ĂŽnregistrat o tendintĂŁ descendentĂŁ. Marea majoritate, 83,7 % dintre firme si-au propus o strategie pentru traversarea crizei, iar restul nu. În functie de rĂŁspunsurile celor ce au deja un „plan de bĂŁtaie“, coroborate cu mĂŁsurile propuse pe plan international si seminariile pe tematica managementului crizei, au rezultat mai multe mĂŁsuri anticrizĂŁ. În principal este vorba de reducerea costurilor prin identificarea si limitarea drasticĂŁ a cheltuielilor, concentrarea pe activitatea principalĂŁ care garanteazĂŁ peste 60 % din venituri, identificarea activitĂŁtii complementare sau diversificarea surselor de finantare. Alte mĂŁsuri se referĂŁ la renegocierea creditelor si contractelor de aprovizionare, un plan clar de disponibilizare a fortei de muncĂŁ pentru pĂŁstrarea oamenilor valorosi, amĂŽnarea investitiilor putin importante, evidenta si gestionarea strictĂŁ a lichiditĂŁtilor, precum si reducerea riscurilor prin ĂŽncheierea de parteneriate. Alte directii se referĂŁ la investitii ĂŽn educatia managerialĂŁ a echipei de conducere si formare profesionalĂŁ a angajatilor, mentinerea bugetelor de promovare, dezvoltarea portofoliului de clienti si gestionarea cu calm si analizĂŁ rationalĂŁ a informatiilor ce sĂŽnt lansate tot mai agresiv.

Viitorul guvern ar trebui sĂŁ aplece urechea la vox populi

„Am ĂŽncercat o analizĂŁ pe ansamblu si nu pe sectoare. Cred totusi cĂŁ domeniile cele mai vulnerabile sĂŽnt confectiile, apoi tot ce este legat de cĂŁderea pietei imobiliare si mĂŁ refer aici la mobilĂŁ si constructii. Este o ordine fireascĂŁ. Am ĂŽncercat prin acest sondaj o imagine semnificativĂŁ, din toate sectoarele, deoarece ĂŽntr-un singur domeniu ar fi fost vorba numai de o secventĂŁ, ceva decupat. MĂŁsurile luate pĂŽnĂŁ acum de guvernanti au hibe de implementare si sĂŽnt altele mai ieftine si mai eficiente. Clasa politicĂŁ trebuie sĂŁ ia mĂŁsurile care se impun cu cei care fac afaceri de succes. Avem convingerea cĂŁ acest prim semnal este binevenit si necesar mediului de afaceri nemtean si ne dorim sĂŁ fie catalizatorul unui schimb de idei ĂŽntre oamenii de afaceri interesati, a unor dezbateri cu decidentii politici, cu parlamentarii noi alesi si ĂŽmpreunĂŁ poate ne vom oferi o solutie ĂŽn plus, o sansĂŁ pentru a traversa cu costuri mai mici aceastĂŁ crizĂŁ sau, si mai mult sĂŁ ne salvĂŁm afacerea ĂŽn care am investit timp si bani si nu ĂŽn ultimul rĂŽnd o perioadĂŁ din viata noastrĂŁ“, a declarat Mihai Apopii, presedintele CCI Neamt. În baza rĂŁspunsurilor de la firme CCI Neamt propune viitorului guvern mai multe mĂŁsuri. Acestea ar fi eficientizarea activitĂŁtii organismelor de evaluarea a proiectelor structurale prin degrevarea bugetului public si transferarea acestei activitĂŁti unor entitĂŁti finantate din alte fonduri decĂŽt cele publice si asigurarea cu prioritate a cofinantĂŁrii proiectelor, finantate de UE, prin subventionarea dobĂŽnzilor bancare, plus utilizarea Fondului de Garantare a IMM-urilor pentru implementarea lor. Se mai propune neimpozitarea profitului reinvestit, ajutorul pentru someri sĂŁ se transforme ĂŽn stimulente pentru firmele care nu disponibilizeazĂŁ, plata TVA-ului aferent facturilor pentru beneficiarii din sistemul bugetar dupĂŁ ĂŽncasarea acestora si plata impozitului pe profit o datĂŁ pe an dupĂŁ ĂŽncheierea anului financiar. Se mai cere reglementarea somajului tehnic si sustinerea acestuia ĂŽn proportie egalĂŁ angajator/stat pentru o anumitĂŁ perioadĂŁ, plata obligatiilor CAS, CASS, pensii numai la sediul social al firmei si eliminarea obligatiei de a transmite raportĂŁri la punctele de lucru, eliminĂŽndu-se plata ĂŽn avans cu 7-10 zile a acestor sume. O altĂŁ mĂŁsurĂŁ ar fi ca institutiile bugetare sĂŁ se aprovizioneze ĂŽn principal cu produse românesti, iar compensarea datoriilor la stat sĂŁ se facĂŁ din TVA-ul nerestituit ĂŽn 30 de zile.

„Nu cred cĂŁ vor fi efecte nefaste asupra agriculturii“

Mediul de afaceri mai propune extinderea capitalizĂŁrii Eximbank pentru asigurarea cofinantĂŁrii firmelor privind implementarea proiectelor guvernamentale. Acest din urmĂŁ aspect este foarte important pentru cĂŁ atragerea banilor europeni este de importantĂŁ maximĂŁ ĂŽn perioada urmĂŁtoare, iar bĂŁncile desi prezintĂŁ produse specializate IMM-urilor, au doar interesul conservĂŁrii profitului prin produse deghizate. Sprijinul statului ĂŽn cofinantare trebuie sĂŁ fie dedicat scopului, eficient si cu costuri colaterale reduse. Ar mai fi nevoie de reducerea numĂŁrului si cuantumului taxelor fiscale si parafiscale, precum si reducerea birocratiei prin renuntarea la multitudinea de agentii guvernamentale si delegarea atributiilor acestora spre organizatii ale mediului privat. „Cred cĂŁ primul domeniu ce va resimti efectele crizei economice este cel al constructiilor si as ĂŽndrĂŁzni sĂŁ spun cĂŁ la Piatra Neamt acest lucru vine ca urmare a lipsei resurselor de la bugetele locale si cel de stat. Vor fi afectate industria mobilei, industria prelucrĂŁrii lemnului, si este un declin legat de scĂŁderea consumului. MultĂŁ mobilĂŁ este pentru export, iar pe piata europeanĂŁ sĂŽnt deja mĂŁsuri de austeritate. Vor fi atinse si industria constructiilor de masini, industria textilĂŁ, metalurgia, dar ĂŽn schimb nu cred cĂŁ vor fi efecte nefaste asupra agriculturii. Pe ansamblu sĂŽnt efecte ĂŽn lant care afecteazĂŁ ĂŽntreg ciclul tehnologic. Sistemul bancar este ĂŽncĂŁ ĂŽn derutĂŁ, iar productia ĂŽncetineste din lipsĂŁ de finantare. Costurile ridicate duc la lipsa de clienti. Este stiut cĂŁ ĂŽn industrie volumul mare de productie duce la costuri mai mici, iar din acest punct de vedere cred cĂŁ ĂŽnĂŁsprirea conditiilor de creditare este un lucru care frĂŽneazĂŁ. BĂŁncile comerciale ar trebui sĂŁ aibĂŁ ĂŽn vedere acest lucru“, a afirmat Ioan StrĂŁtilĂŁ, director general al firmei Rifil.