Lucian Amarghioalei, bucurii, dorinte si regrete la 50 de ani
• fostul atacant al Ceahlãului îsi aminteste cu plãcere de viata de fotbalist • si de jumãtatea de sezon petrecutã la Steaua si de golurile marcate • „L-am avut coleg de camerã pe Majearu. Am jucat cu Iordãnescu, cu Iovan, cu Sames, cu Tudorel Stoica. Sînt nume mari ale fotbalului românesc, nu?“, a declarat pietreanul • regretã cã s-a retras prea devreme din fotbal, la doar 30 de ani • Lucian Amarghioalei împlineste astãzi 50 de ani. Fostul mare atacant al Ceahlãului, si la propriu si la figurat, a ajuns la o vîrstã rotundã la care poate povesti „nepotilor“ cîte i s-au întîmplat în cariera de fotbalist. A ajuns în echipa mare a Ceahlãului în 1980 si a fost imediat dorit de Steaua, pe vremea cînd antrenor era acolo Traian Tomescu. Dupã insistente, Amarghioalei a ajuns sã îmbrace tricoul ros-albastrilor în vara lui 1981 si se laudã cu asta. „Nici un alt jucãtor pietrean nu a mai ajuns la Steaua sau la o altã echipã din Bucuresti în anii ‘80“, se mîndreste Amarghioalei, dupã care continuã: „Si dacã nu era schimbat în pauza competitionalã Traian Tomescu, în iarna sezonului ‘81-’82 as mai fi bifat aparitii în tricoul echipei din Ghencea“. Atacantul a purtat numãrul 7 la Steaua, tricou care mai tîrziu avea sã fie fãcut celebru de Lãcãtus. „L-am avut coleg de camerã pe Majearu. Am jucat cu Iordãnescu, cu Iovan, cu Sames, cu Tudorel Stoica. Sînt nume mari ale fotbalului românesc, nu? Faptul cã am plecat asa de devreme de la Steaua rãmîne marele meu regret, pentru cã, poate, vorbeam despre altceva acum“, a mai spus Lucian. Dupã o jumãtate de an la Steaua, Amarghioalei a plecat la CS Tîrgoviste, tot în Divizia A si a marcat un gol chiar împotriva militarilor, într-un meci terminat 1-1.
A revenit la Ceahlãul, în vara lui 1982, iar pînã în 1990 a rãmas aici. A strîns, dupã pãrerea sa, aproximativ 250 de meciuri pentru Ceahlãul, trecîndu-si numele pe lista marcatorilor de aproape 70 de ori. „Nu stiu cu exactitate numãrul jocurilor si cel al golurilor pentru cã la acea vreme nu se fãceau statistici ca acum“, a precizat Amarghioalei, care îsi aduce aminte cu plãcere cã a înscris si 5 goluri, într-un meci disputat în compania formatiei Poiana Cîmpina. S-a retras din fotbal la 30 de ani si acum se gîndeste cã a fost prea devreme. „Mai puteam juca 3-4 ani linistit. Sigur as fi cîstigat mai bine si, poate, îmi gãseam ceva în strãinãtate“, s-a confesat fostul atacant. La 50 de ani, Amarghioalei este administratorul Stadionului Municipal Ceahlãul, functie pe care o ocupã din 2007. Atunci a revenit lîngã fotbal dupã retragerea din 1990, iar acum crede cã Ceahlãul va promova la varã. Lucian va mai sãrbãtori o cifrã importantã a vietii sale în 2009: 25 de ani de cãsãtorie cu Mihaela. „Vreau nunta de argint, iar la 50 de ani nu-mi pot dori decît sãnãtate si sã-mi vãd fiica, Ioana, la facultate. Terminã în acest an clasa a XII-a la «Petru Rares» si la varã sper sã petrec si pentru un succes al ei“, si-a propus fostul fotbalist, tinînd sã multumeascã familiei cã i-a fost mereu alãturi.
|