CU SINISTRATII SIRETULUI, CRÎMPEIE DE VIATÃ GREA

• din 36 de familii de sinistrati, doar cei 13 membri ai „clanului“ Chelaru, din cĂŁtunul Gorovei, nu s-au mutat ĂŽn noua casĂŁ din cauzĂŁ cĂŁ mai au de lucru la o sobĂŁ • ĂŽn general, sinistratii au ĂŽnceput sĂŁ se obisnuiascĂŁ cu situatia, desi amintirile ĂŽi macinĂŁ pe multi dintre acestia • Anica Baniasz, protezatĂŁ la ambele picioare, plĂŁteste, zilnic, unor copii, de la un leu si pĂŽnĂŁ la cinci lei apa de bĂŁut, gĂŁtit sau spĂŁlat • familia Nistor sperĂŁ sĂŁ scape de igrasie, abia la varĂŁ • oamenii se plĂŽng cĂŁ nu au mobilier, dusumele si bani suficienti pentru continuarea lucrĂŁrilor la case, atĂŽt la interior, cĂŽt si la exterior •

Sinistratii de la Gorovei si Recea, douã cãtune din comuna Ion Creangã, s-au mutat, cu o singurã exceptie, în noile case, construite din bani guvernamentali. În general, oamenii declarã cã sînt multumiti, însã în ochii unora se citeste tristetea si deznãdejdea cã nu vor putea face fatã problemelor rãmase de rezolvat. Oamenii de la Gorovei tînjesc dupã luminã, n-au avut niciodatã si acum par nerãbdãtori, mai ales cã în zonã, angajatii E.On au început sã întindã cablatura pe stîlpi. Cei de la Recea au curent, însã sînt nemultumiti cã au trebuit sã plãteascã, din banii lor, sapte milioane racordurile interioare. Mai au mult pînã cînd sã se poatã numi cã trãiesc civilizat. Chiar dacã au locuit în case modeste, ei nu pot uita vechile gospodãrii, unde totul se desfãsura conform unui ritual ancestral, fiecare cu preocupãrile sale, cu tabieturile sale, de regulã, ascunsi ca sã nu-i stie vecinii.
Tineri si bĂŁtrĂŽnii au rĂŁzbit ĂŽn timp, coplesiti de greutĂŁti, de munca pĂŁmĂŽntului de proastĂŁ calitate. Seara, la lumina lĂŁmpilor de gaz sau a lumĂŽnĂŁrilor, au mĂŽncat o hranĂŁ sĂŁracĂŁ, bazatĂŁ pe cartofi, fasole si „buruieni“ de prin grĂŁdinĂŁ, iar a doua zi, de dimineatĂŁ, au luat-o de la capĂŁt. De multe ori apele Siretului le-au mĂŁturat casele si grĂŁdinile si au fost nevoiti sĂŁ-si repare locuintele din vĂŁlĂŁtuci de lut si sĂŁ ĂŽndure foamea, pentru cĂŁ fasolea si cartofii s-au dus pe „apa sĂŽmbetei“. Copiii de scoalĂŁ au „buchisit“ slovele la flacĂŁra pĂŽlpĂŽindĂŁ a lumĂŽnĂŁrilor. Mai mult decĂŽt atĂŽt unii elevii au mĂŁrsĂŁluit pe jos, ĂŽn fiecare zi, circa opt kilometri pĂŽnĂŁ la scoala din Icusesti. Dar au fost parcĂŁ mai fericiti ca acum, cĂŽnd au o locuintĂŁ durabilĂŁ, departe de viiturile Siretului. „Acum, trebuie sĂŁ ne multumim cu ce am primit de la Guvern. SĂŽntem bucurosi cĂŁ vom avea un acoperis deasupra capului, ĂŽnsĂŁ cu greu 13 oameni vom putea trĂŁi ĂŽn douĂŁ camere si o bucĂŁtĂŁrioarĂŁ. Va trebui sĂŁ mai lĂŁrgim noua casĂŁ si tata a spus cĂŁ este nevoie de multi bani. Am muncit din greu ĂŽn viatĂŁ, numai pe lĂŽngĂŁ animale si gospodĂŁrie, alĂŁturi de pĂŁrinti ca sĂŁ rĂŁzbim. N-am cersit niciodatĂŁ nimic de la nimeni. Ne-am descurcat singuri. Am pĂŁrinti vrednici si cu fratii mĂŁ ĂŽnteleg bine. Ne-am apucat sĂŁ montĂŁm duliile ĂŽn casĂŁ. Poate pĂŽnĂŁ ĂŽn primĂŁvarĂŁ vom scĂŁpa si la curent. Nu ne-am mutat ĂŽncĂŁ, mai avem de lucru la o sobĂŁ. Bine cĂŁ nu mai este asa frig afarĂŁ“, a spus Vasile, unul din cei patru bĂŁieti ai familiei Chelaru. Peste drum, la locuinta sinistratĂŁ, cele trei surori ale acestuia trebĂŁluiau prin curte, una cĂŁra lemne, una apĂŁ, iar alta spĂŁla rufe ĂŽntr-o copaie. „Am mai primit ajutoare, au fost binevenite. Am primit televizor si frigider, zac acum ĂŽn casa veche, fĂŁrĂŁ a putea fi folosite. DacĂŁ nu-i curent, degeaba“, a mai spus Vasile Chelaru.

Si apa se plĂŁteste

Am poposit apoi la doi bĂŁtrĂŽni aproape neputinciosi, dar care se ĂŽncĂŁpĂŁtĂŽneazĂŁ sĂŁ lupte cu toate lipsurile. Anica Baniasz, ĂŽn vĂŽrstĂŁ de 76 de ani, a precizat cĂŁ este multumitĂŁ si nu prea de actuala situatie. Cu proteze la ambele picioare, cu mosul ĂŽn vĂŽrstĂŁ de 83 de ani, la fel de neputincios, mĂŁtusa Anica umblĂŁ cu greu prin noua bĂŁtĂŁturĂŁ. S-a plĂŽns cĂŁ le lipsesc multe. Pe jos a rĂŁmas doar turnat un strat de beton, peste tot. Peretii trebuie zugrĂŁviti, are nevoie de mobilĂŁ, de lemne mai multe. „Cu proteze la ambele picioare, si acestea vechi de cĂŽnd lumea, nu poti sĂŁ faci mare lucru. MĂŁ mai misc prin casĂŁ sĂŁ fac un blid de mĂŽncare. Mosul este mai pĂŁcĂŁtos decĂŽt mine. N-are cine sĂŁ-ti aducĂŁ o gĂŁleatĂŁ de apĂŁ pĂŽnĂŁ nu plĂŁtesti la copiii vecinilor. Zilnic, le dau pentru douĂŁ gĂŁleti un leu, iar dacĂŁ vreau sĂŁ spĂŁl rufe sau sĂŁ ne ĂŽmbĂŁiem si noi, te taxeazĂŁ cu cinci, sase lei. Acum, astept sĂŁ-mi vinĂŁ protezele noi, de la Cluj. Si acestea costĂŁ 4.500 de lei, ĂŽnsĂŁ eu plĂŁtesc doar 300 de lei, restul suportĂŁ CAS Neamt. În primĂŁvarĂŁ as dori sĂŁ pun podele si sĂŁ izolez peretii exteriori. Si cu mobila stau rĂŁu, am primit o dormezĂŁ de la preotul din sat si un pat de la bisericĂŁ, iar de la ajutoare am primit doar un dulap de haine. Siretul mi-a luat douĂŁ canapele, un recamier si douĂŁ dulapuri pline cu haine. Am rĂŁmas acum cu niste «hante», ĂŽnghesuite prin colturile camerelor. Am cheltuit 640 de lei pentru tot ce a trebuit pentru luminĂŁ ĂŽn casĂŁ. Nu pot spune cĂŁ nu sĂŽnt multumitĂŁ, dar tot mai bine era ĂŽn cocioaba mea veche. Bine cĂŁ am mai recuperat niste lemne de anul trecut. Au fost ele inundate, mai sfĂŽrĂŽie ĂŽn sobĂŁ, ĂŽnsĂŁ am cĂŁldurĂŁ. De unde sĂŁ mai scot 500 de lei pe o cĂŁrutĂŁ de lemne“, a declarat mĂŁtusa Anica.

Igrasie si.... multe planuri

Gheorghe Lavric, 42 de ani, ne-a mĂŁrturisit cĂŁ este „casnic“, un fel de „fatĂŁ ĂŽn casĂŁ“, treburile gospodĂŁriei fiind preluate de acesta ĂŽn ĂŽntregime, cĂŽt timp sotia este la servici. L-am gĂŁsit bĂŁtĂŽnd cuie ĂŽn niste scĂŽnduri, ĂŽncercĂŽnd sĂŁ ĂŽncropeascĂŁ un cotet „celui mai bun prieten al omului“, cĂŽinele. „Nu am lucrat niciodatĂŁ cu carte de muncĂŁ. Am deprins zidĂŁria si lucrez cu ziua. Iarna nu prea mai este de lucru ĂŽn constructii, de aceea ĂŽncerc sĂŁ mai rezolv din problemele noii case. Casa am ridicat-o cu mĂŽna mea, nu am nici igrasie, cum are vecinul Nistor si, ĂŽn plus, am ĂŽmpĂŁrtit spatiile asa cum mi-am dorit. Am douĂŁ fetite, una la scoalĂŁ, cealaltĂŁ la grĂŁdinitĂŁ, iar sotia lucreazĂŁ, la doi pasi de casĂŁ, ca vĂŽnzĂŁtoare la un magazin mixt. Este singurul venit ĂŽn lunile de iarnĂŁ, alĂŁturi de alocatia fetitelor. Te plictisesti singur acasĂŁ. Am ĂŽmprejmuit proprietatea cu niste scĂŽnduri. CĂŽnd voi avea bani de un gard nu pot sti. Acum, fac un cotet la bietul cĂŽine, ce vinĂŁ are sĂŁ stea numai ĂŽn umezeala de afarĂŁ. Am auzit cĂŁ unii sinistrati au primit cĂŽte 1.200-1.600 de lei, banii restantĂŁ. Guvernul mi-a dat numai 6.000 de lei pentru construirea casei. Familia mea a cheltuit mult mai mult. Au promis cĂŁ restul de bani vor veni ĂŽnainte de sĂŁrbĂŁtori, ĂŽnsĂŁ nu am primit nimic. 40 de milioane este o sumĂŁ din care poti face cĂŽteva lucruri utile pentru locuintĂŁ. MĂŁ bucur totusi cĂŁ am scĂŁpat de iadul numit Siret, aproape ĂŽn fiecare an am avut probleme cu inundatiile“, a spus sĂŁteanul din Recea. Ultima vizitĂŁ am fĂŁcut-o la familia Nistor. Toti erau acasĂŁ, cele douĂŁ fetite la televizor, iar pĂŁrintii cu treburi si la sfat, ĂŽn bucĂŁtarie. Oamenii par multumiti cĂŁ au o casĂŁ trainicĂŁ, ĂŽnsĂŁ igrasia s-a cam aciuat prin toate colturile. „A fost ĂŽn vizitĂŁ si domnul prefect Mihai Archip, a intrat ĂŽn casĂŁ si a vĂŁzut ce nenorocire este. Nimeni nu este de vinĂŁ, peretii au fost uzi si n-au avut timp sĂŁ se usuce. Aproape ĂŽn toate ĂŽncĂŁperile, pe la colturi, a dat mucegaiul. PĂŽnĂŁ la primĂŁvarĂŁ sau varĂŁ, cĂŽnd se pot deschide ferestrele si usile, nu avem ĂŽncotro. Am primit niste bani, vreo 1.200 de lei, din care am sĂŁ mai cumpĂŁr niste tablĂŁ, pentru gard. Mai avem multe de fĂŁcut, ĂŽnsĂŁ nu ne ajung banii. Din ajutorul social si alocatiile copiilor nu poti trĂŁi“, s-a lamentat Vasile Nistor.
Acest nou periplu ĂŽn casele sinistratilor a relevat faptul cĂŁ oamenii, obisnuiti cu un alt mod de viatĂŁ, au acum dificultĂŁti de adaptare ĂŽn locuintele standard. Ne-au spus cĂŁ se simt „ĂŽncorsetati“, stingheri, ca ĂŽntr-un loc strĂŁin. Nu mai sĂŽnt obisnuiti sĂŁ-si vadĂŁ de animale, de pĂŁsĂŁri, de copii si nepoti. Ies acum ĂŽn pragul casei ca ĂŽntr-o lume strĂŁinĂŁ, ĂŽn care cimentul ĂŽntĂŁrit, molozul, pietrisul si noroiul sĂŽnt la ele acasĂŁ. Va mai trece multĂŁ vreme pĂŽnĂŁ cĂŽnd la Gorovei si Recea se va simti mirosul inconfundabil de lapte putin afumat, lapte care a fost fiert ĂŽn ceaunul din care mĂŁmĂŁliga a fost rĂŁsturnatĂŁ, cuminte, pe fundul de lemn, pentru a fi mai apoi tĂŁiatĂŁ, ĂŽn mai multe bucĂŁti, cu ata luatĂŁ din grindĂŁ.