 Agentul „albinã“ din Parcul National Ceahlãu
• cei sase angajati ai administratiei trebuie sã supravegheze activitatea de pe 7.742 de hectare, cît mãsoarã Parcul National Ceahlãu • CJ promite lãrgirea organigramei, desi acest lucru este interzis prin lege • pînã la noi angajãri, conducerea administratiei vrea sã punã în practicã diverse programe pentru atragerea turistilor • Cei sase agenti de teren pe care îi are prinsi în organigramã Serviciul de Administrare al Parcului National Ceahlãu se pot considera fãrã nici o retinere ca fiind „cei mai liberi“ angajati din judet, întrucît fiecare are la dispozitie circa 1.200 de hectare de pãdure. Suprafata totalã a parcului este de 7.742 de hectare. Dacã se tine cont cã legal, salariatii respectivi mai au dreptul si la libere, atunci suprafata pe care o au în stãpînire rangerii respectivi creste semnificativ. „Un agent de teren are în grijã, asa cum reiese din calcule, peste o mie de hectare de pãdure. La acestea se mai adaugã sapte trasee turistice, plus drumul judetean pentru curãtarea cãruia actionãm. De aceea cred cã unele deficiente care se mai întîlnesc în masiv se justificã“, a fost declaratia pe care a dat-o Constantin Andras, seful Serviciului de Administrare al Parcului National Ceahlãu. Presedintele Consiliului Judetean Neamt a preferat sã se evite discutiile pe baza acestui subiect spinos si a dat asigurãri cã se va preocupa de problema privind lipsa de personal în perioada urmãtoare, cînd se va analiza organigrama serviciului, desi încadrãrile în aceastã perioadã sînt interzise prin legislatie.
Planuri mãrete pentru viitor
La cîteva sãptãmîni de la instalarea în functia de sef al Administratiei Parcului National Ceahlãu, Constantin Andras si-a întocmit un plan de activitate pentru perioada urmãtoare. Dupã cum a declarat Andras, în luna august au trecut limita parcului 8.500 de turisti. „Prioritar pentru noi este conservarea biodiversitãtii si asigurarea accesului turistilor în masiv. Desi în parc sînt angajati ai administratiei care supravegheazã ceea ce se întîmplã pe munte, am avut destule cazuri în care turistii au lãsat în urmã gunoaie si au fost situatii neplãcute. Ne dorim pentru viitor o mai bunã colaborare cu institutiile care ne coordoneazã activitatea - CJ, Consiliul Stiintific, Directia Silvicã, specialisti din cadrul administratiilor locale din zonã si din diverse institutii. Vrem sã colaborãm cu Serviciul Salvamont, pentru cã existã numeroase situatii în care ambele servicii îsi desfãsoarã activitatea si trebuie sã ne ajutãm reciproc. De asemenea, urmãrim sã ridicãm nivelul de pregãtire al personalului nostru si de aceea ne intereseazã ca angajatii nostri sã participe la diverse schimburi de experientã“, a declarat seful PNC, Constantin Andras. ÃŽn perioada urmãtoare, turistii care vor ajunge în masiv vor fi solicitati sã completeze diverse chestionare, pentru a se contura o idee despre ceea ce îsi doresc iubitorii muntelui sã gãseascã în masiv. Presedintele CJ Vasile Pruteanu i-a sugerat lui Constantin Andras sã se preocupe si de realizarea mai multor materiale informative care sã continã date despre PNC, despre structurile de cazare etc, care sã fie distribuite în tot judetul, astfel încît oamenii sã stie la ce sã se astepte cînd pornesc într-o excursie pe Ceahlãu.
Putinã stiintã
Raza de zbor a albinei este de 3 kilometri. Aceastã suprafatã (2.826 hectare) trebuie sã asigure un cules bogat, întins pe toatã durata sezonului activ. Pe o vatrã nu se instaleazã mai mult de 30 familii de albine, tinînd seama cã o familie consumã în decursul unui an apicol 90 kilograme de miere si 30 kilograme de polen. Amplasarea stupinei se face pe o vatrã care este însoritã primãvara si toamna, departe de surse poluante, în locuri linistite, departe de drumuri intens circulate si de ape curgãtoare mari. Dupã alti autori, raza economicã de zbor în jurul stupinei este de 2 kilometri, ceea ce practic corespunde la o suprafatã de 1.250 hectare. Din productia totalã de nectar se ia în calcul conventional numai o treime, stiut fiind cã în cursul unui sezon apicol, albinele nu pot valorifica mai mult, datoritã timpului nefavorabil si concurentei altor insecte (albine sãlbatice, viespi, furnici).
|
Autentificare
