Consiliul Judetean îsi va extinde puterile în cele patru zãri
• descentralizarea presupune ca sub aripa CJ sã intre agricultura, învãtãmîntul, protectia socialã, ordinea publicã si sãnãtatea • pentru a nu se intra în colaps, aceste institutii se vor transfera cu tot cu banii pe care îi primeau de la ministerele de resort • Consiliul Judetean Neamt va avea puteri depline în perioada urmãtoare, cînd descentralizarea se va produce efectiv. Despre acest subiect s-a discutat în week-end-ul trecut la Mamaia, acolo unde presedintele Vasile Pruteanu s-a întîlnit cu colegii omologi din tarã si cu mai multi ministri. „La Mamaia s-au purtat discutii atît cu presedintii de consilii judetene cît si cu ministrii, pentru a se gãsi solutii salvatoare pentru grãbirea procesului descentralizãrii. Vorbeam cu premierul Emil Boc acum douã, trei luni si i-am spus cã ministerele, esaloanele doi si trei, vor încerca sã împiedice procesul de descentralizare si iatã cã acum se dovedeste cã ce am spus atunci este perfect adevãrat. Existã puncte de vedere care doresc sã îngreuneze procesul descentralizãrii“, a declarat presedintele Vasile Pruteanu. ÃŽn plenul sedintei de la Mamaia, vicepremierul Dan Nica a precizat cã se lucreazã la legile privind descentralizarea si cã atunci cînd se vor finaliza ele vor fi fãcute publice pentru a se sti cum se vor împãrti institutiile între administratiile publice locale si judetene. Un impact deosebit în procesul de descentralizare îl au domeniile: educatie, sãnãtate, agriculturã, protectie socialã si ordine publicã. Ministrul educatiei, Ecaterina Andronescu, le-a expus celor prezenti cã este dificil de ales între douã organisme care sã coordoneze activitatea unitãtilor de învãtãmînt: consiliul de administratie sau consiliul profesoral. Presedintele Vasile Pruteanu, dascãl de meserie, a fãcut lobby pentru pãstrarea consiliului profesoral. „ÃŽn consiliu profesoral îsi spun punctul de vedere toate cadrele didactice. ÃŽn consiliul de administratie, pe care îl sustine ministrul educatiei, sînt doar cîtiva profesori. Spunea Ecaterina Andronescu cã acolo sînt prinsi si cîtiva dintre pãrintii elevilor, dar oricum acestia nu prezintã decît cîteva puncte de vedere si nu pe toate. Consiliul profesoral are reprezentanti si în administratiile publice locale“, a declarat profesorul Vasile Pruteanu, presedinte al CJ Neamt. La „negocierile“ de la Mamaia s-a sustinut ca directorii de scoli sã fie alesi de cãtre o comisie avizatã de cãtre primarul lcoalitãtii, în vreme ce inspectorul general sã fie ales la nivel de judet, de cãtre o comisie avizatã de cãtre presedintele CJ si Ministerul Educatiei, prin ordin.
Planul de scolarizare, întocmit dupã nevoi
Un aspect extrem de important dezbãtut la malul mãrii are legãturã cu planul de scolarizare. Acesta înseamnã structura pe clase si scoli, indiferent de nivelul de învãtãmînt, la nivel de judet. Pînã acum acest plan s-a cam fãcut în functie de profesorii si inginerii din unitãtile de învãtãmînt, în loc sã se tinã cont de nevoile pe specialisti de pe piata muncii si sã se raporteze specializarea pe care o urmeazã elevii la ceea ce le-ar asigura un serviciu. „La un liceu se înfiintau clase în functie de inginerii existenti, de exemplu clase de chimie, în conditiile în care în Neamt acest sector nu mai functioneazã. Nouã ne trebuie lucrãtori în turism, ghizi etc. Sper ca în februarie 2010, cînd se va realiza planul de scolarizare pentru anul viitor, sã se poarte discutii si cu agentii economici din judet“, a mai spus Vasile Pruteanu.
Presedintii consiliilor judetene vor ca inspectoratele scolare sã treacã de la minister în grija legislativelor din judete, lucru cu care încã nu este de acord ministrul Andronescu. „Ne intereseazã calitatea învãtãmîntului. La nivel de Neamt, existã unitãti în care calitatea educatiei lasã de dorit. Directorii trebuie sã se implice cît mai mult în controlul cadrelor didactice, sã îsi facã orele de asistentã si programul scolar sã nu fie lãsat la latitudinea fiecãrui profesor“, a mai spus seful CJ. ÃŽn scurt timp, alte institutii care vor intra în grija CJ sînt Directia de Sãnãtate Publicã si Spitalul Judetean Neamt. Pentru a nu se intra în colaps, presedintii consiliilor au cerut ca aceste institutii sã fie transferate cu fondurile necesare.
Directorii nu vor mai merge la Bucuresti, ca la sultan la poartã
Un avantaj pe care îl vãd presedintii CJ în aceastã descentralizare este libertatea de care se vor bucura directorii institutiilor publice. ÃŽn cazul Serviciului de Ambulantã, de exemplu, nu se va mai merge la Bucuresti pentru orice problemã sau aviz. „Deciziile se vor lua la nivel de judet, nu se va mai merge la Bucuresti, ca la sultan la poartã. S-ar evita deplasãrile. Avem si noi oameni capabili de a lua decizii, în Neamt. Si în agriculturã avem ingineri care pot lua decizii la fel de bune ca în Bucuresti“, a mai spus seful CJ Neamt. Se sperã ca odatã cu descentralizarea sã aibã loc si o reducere a organigramelor extrem de încãrcate pe care le au unele dintre ministere, pe motiv cã monitorizeazã activitatea din teritoriu.
|