Parlamentul unicameral - beneficii si dezavantaje

• parlament tĂŁrii este acum format din 137 de senatori si 334 de deputati plus o cohortĂŁ de consilieri si functionari • reducerea numĂŁrului alesilor ar duce la economii uriase •

Declaratia de joi a presedintelui Traian Bãsescu În care sustinea cã vrea sã propunã un referendum, exact pe 22 noiembrie, cÎnd sÎnt alegerile prezidentiale, pentru ca românii sã stabileascã dacã vor sau nu un parlament unicameral, a stÎrnit vii polemici. Unii au sustinut cã demersul e unul menit sã-i creascã cota de popularitatea si cã e manevrã electoralã, iar altii cã este ceva necesar pentru România. Despre avantaje si dezavantaje prezentãm un comentariu postat pe www.antena3.ro. Clasa politicã, flancatã de specialistii din domeniu, a avut polemici aprige de-a lungul timpului, venind cu argumente pro si contra pentru cea mai bunã formã de parlamentarism. Partizanii unicameralismului au invocat rapiditatea, fluiditatea, cursivitatea activitãtii legislative, Înlesnirea relatiei parlament-executiv, În paralel cu Întretinerea si cheltuielile mai mici necesare pentru functionarea unui aseemenea sistem legislativ. De cealalatã parte, dezavantajele tin mai mult de potentialele riscuri pentru democratie si calitatatea activitãtii legislative: o reprezentare mai scãzutã si mai putin fidelã a vointei electoratului, o reflectare mai slabã a unui spectru cÎt mai larg de interese si aspiratii, pericolul subordonãrii sau dominãrii parlamentului de cãtre partidul care detine majoritatea sau de cãtre Guvern, plus scãderea calitãtii si consistentei actului legislativ În favoarea celeritãtii. Bicameralismul este contestat pentru procedura de adoptarea a legilor mult mai anevoiasã. El presupune presupune un consens mai larg, o deschidere cãtre dialog mai amplã, medieri Între puncte de vedere diferite ale celor douã camere dacã aceastea apar pe un proiect de lege - În general un mecanism mai greoi de adoptare a legilor, cu posibilitatea de respingere de cãtre o camerã a unor proiecte legislative. Parlamentul bicameral presupune totodatã o crestere considerabilã a costurilor, posibile disensiuni la nivelul camerelor, cÎt si Între acestea si Executiv.

Economii de 30 de milioane de euro

Parlamentul bicameral al României se bucurã În acest moment de o imagine proastã si de un nivel de Încredere foarte scãzut din partea populatiei. Calitatea slabã a unor alesi, lipsa de randament legislativ cu sute de proiecte adoptate tacite sau cu termenul de adoptare depãsit, apãrarea cu dintii a propriilor pensii speciale, blocarea marilor dosare de coruptie invocatã pÎnã si În raportul Comisiei Europene, toate aceste aspecte au contribuit la erodarea imaginii acestei institutii si a reprezentantilor sãi. Ultimele sondaje efectuate si pe aceastã temã au creat premisele favorabile propunerii presedintelui Traian Bãsescu de organizare a unui referendum popular În ziua alegerilor prezidentiale pe tema legislativului unicameral si al reducerii numãrului de parlamentari.
În plinã crizã economicã pentru românul de rînd cuvinte precum reducerea cheltuielilor Parlamentului si descurajarea coruptiei au importantã mai mare decît calitatea actului legislativ sau controlul reciproc al puterilor în stat. Parlamentul numãrã în prezent 137 de senatori si 334 de deputati. Bugetul aprobat la începutul anului stabilea cheltuieli totale de 114 milioane de lei pentru Senat si de 303 milioane de lei pentru Camera Deputatilor. În aceste bugete intrã atît cheltuielile propriu-zise ale parlamentarilor (salariul, biroul parlamentar din colegiul nominal în care a fost ales si cel de la Parlament, cu toate dotãrile si personalul aferent, masina de serviciu, plata chiriei pentru cei care nu sînt din Bucuresti, diurna, etc), cît si cele legate de întretinerea spatiului din Palatul Parlamentului. O reducerea a aparatului legislativ de 171 parlamentari cu toatã cohorta de consilieri si functionari aferenti, ar aduce o economie la stat mai mare decît bugetului Senatului, posibil peste 30 de milioane de euro anual.

Unicameralismul, calea spre despotism parlamentar?

În tabãra adversarilor unicameralismului sînt invocate mai multe aspecte. Astfel, rapiditatea, usurinta în adoptarea legilor, ar fi în detrimental calitãtii si consistentei actului legislativ, al unor dezbateri mai aprofundate în ceea ce priveste propunerile avansate în Legislativ. Totodatã, un Parlament unicameral ar crea premisele instaurãrii despotismului parlamentar sau chiar a dictaturii, pe fondul existentei unei posibilitãti mai mari de subordonare sau dominare a sa de cãtre o fortã politicã care ar detine majoritatea si care ar putea lua hotãrîri arbitrare în defavoarea drepturilor minoritãtilor. O altã problemã ar fi cã, sub aspectul democratiei, Parlamentul unicameral nu ar constitui o reprezentare prea fidelã a vointei poporului. Parlamentul bicameral asigurã o reprezentare mai largã a vointei electoratului, a tuturor claselor si grupãrilor sociale, a fortelor politice existente.

Avantajele si dezavantajele sistemului bicameral

Avantaje: Controlul reciproc al celor douĂŁ camere legislative, ĂŽn paralel cu controlul mai riguros a activitĂŁtii executivului; un proces legislativ de calitate, bazat pe o dezbatere mai eficace si mai profundĂŁ; reprezentativitate mai largĂŁ a populatiei, un parlamentar fiind ales de un numĂŁr mai mic de electori.
Dezavantaje: ProcedurĂŁ greoaie si ĂŽndelungatĂŁ de adoptare a actelor normative; risc de lipsĂŁ de consens ĂŽntre cele douĂŁ camere pe marginea unui proiect de lege; costuri ridicate de ĂŽntretinere si functionare.

Avantajele si dezavantajele sistemului unicameral

Avantaje: Proces mai rapid si mai eficient de legiferare; costuri mai reduse de functionare; se eliminĂŁ contradictiile dintre cele douĂŁ camere; ĂŽnlesnirea relatiei Parlament-Executiv.
Dezavantaje: CreeazĂŁ premisele autoritarismului si deciziilor arbitrare, prin faptul cĂŁ existĂŁ o mult mai mare posibilitate de subordonare sau dominare a sa de cĂŁtre o fortĂŁ politicĂŁ majoritarĂŁ; nu constituie o reprezentare prea fidelĂŁ a vointei poporului, ĂŽntrucĂŽt numĂŁrul redus al membrilor sĂŁi este limitativ; o calitate mai redusĂŁ a legilor elaborate, procesul electoral fiind unul mai superficial; control mai slab al Executivului si a Presedintiei.