Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2010
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Opinii 1 Martie 2010
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Unde am ajuns

Mã întîlnisem cu un amic:
- Dar ce-i mãi, Dane, de esti asa de cãtrãnit?
- Apãi, nu mai stiu nici eu ce sã zic, dar mi s-a fãcut o lehamite de-mi vine sã...
- Dar pornit mai esti, omule! Te stiu om serios. Doar cã n-ai rãmas fãrã slujbã.
- Ba mai ceva... La naiba de slujbã. N-am probleme acolo. Problemele mi le fac altii si nici mãcar prostii de care este plinã lumea, ci tocmai ãi de se dau mari si tari.
- Uite ce e, hai sã bem o cafea împreunã si mi-i povesti. Poate cã te ajut cumva...
- O stii pe fi-mea a micã...
- Cum sã n-o stiu ?! Drãgut si reusit copil. Desteaptã foc, abia am sãrbãtorit-o...
- Ei bine, sã stii cã de cînd a intrat elevã în clasa întîi, nu mai acceptã sã-i spunã nimeni dintre ai casei vreo poveste. E prietenã cu cartea de de colorat. Si acum, cã a dat de rostul cuvintelor, mai chinuit, mai cu stîlceala de rigoare, se cãzneste si citeste singuricã povestile sau ce-o intereseazã. Si e tare mîndrã. Nu spun cã nu mã bucur dar mã si întristez la gîndul cã anii au trecut asa de repede si farmecul copilãriei e gata sã se piardã.
- Ce sã facem? Asta e viata.
- ...Sã vezi poveste, asearã, cînd m-am dus sã-i spun noapte bunã si sã-i fac crucita pe frunte sã doarmã cu vise frumoase, numai ce mã întreabã:
- Tãticule, ce-i aceea corosiv ?
Grea încercare, ce sã spun, e dificil sã explici si unuia mare, darmite unei fiinte de-o schioapã. Dar cum sã lasi copilul fãrã rãspuns ? Si i-am zis, mai pe întelesul ei:
- Este ceva care roade, care mãnîncã din ceva, asa cum rugina mãnîncã fierul pe încetul. Ai sã înveti tu cînd ai sã fii mai mare.
- Da’ ce-i aceea p... ?
Am încremenit. Nu m-am putut abtine:
- Da’ cum de îti iese din gurã asemenea prostie? Unde ai auzit tu asa ceva? Asta înveti tu la scoalã? Mai mare rusinea...
Copilul a dat sã plîngã dar îmi era datoare un rãspuns:
- Tãticule... n-am fãcut nimic rãu... De ziua mea, tanti Lucretia mi-a adus cadou o carte cu Amintirile lui Creangã, din care am citit si eu si mi-a plãcut. Dar acolo, am citit si cuvintele de care te-a întrebat... cu ce-s eu vinovatã ?!
- Cum? Nu se poate! Unde-i cartea? S-o vãd si eu.
Fetita, speriatã de întorsãtura lucrurilor, s-a dat jos din pat, a cotrobãit prin cãrtile ei si mi-a dat-o. Plin de necaz si încurcãturã, i-am spus noapte bunã, ca de fiecare datã, i-am spus sã nu se mai gîndeascã la vorbele acelea si cã o sã vorbim altãdatã. Sunt plin de draci. Cartea cu pricina este din colectia de acum celebrã a „Bibliotecii pentru toti“, distribuitã cu Jurnalul National al lui domnu’ Tucã, dar se gãseste si în librãrii. Nu poate sã-mi treacã prin minte asa o grozãvie. ÃŽntr-adevãr la pagina 39, la capitolul Povesti „corosive“ sînt redate pe sleau Povestea lui Ionicã cel prost si Povestea povestilor (povestea p...). Ce spui de asa ceva ? Ce sã am cu soru-mea Lucretia? Femeia de bunã credintã, ce poate fi mai potrivit pentru un copil decît Amintirile lui Creangã ? Dar o asemenea imbecilitate nici cã mi-am putut închipui. Si nu vreau sã las lucrurile asa cum sînt. Mã mir cã mai existã un CNA care sanctioneazã nu stiu ce televiziune cã a transmis un program inadecvat pentru copii la o orã de maximã audientã si altele, cînd o asemenea agresiune la adresa copilãriei devine un fapt comun...
Bietul meu amic ! Am terminat cafeaua, l-am sfãtuit sã-si vadã de ale sale pentru cã nu va rezolva nimic, în afarã de sîngele rãu pe care singur si-l face.

„Este o gravã si impardonabilã eroare“

Este adevãrat cã aproape eram convins cã este o exagerare si, de cum am ajuns acasã, am luat de pe raftul bibliotecii volumul în cauzã. Nu, prietenul nu exagerase. Intrînd mai în miezul problemei, am cãutat sã vãd cine era redactorul de carte dar nu am dat decît de prefatatorul ei, distinsul cãrturar Liviu Papadima care ne spune în prefatã si repetã si pe supracopertã: „Povestile lui Creangã sînt delectabile pentru copii si pentru adulti. ÃŽnsã numai cei din urmã le pot gusta pe deplin“. Cu alte cuvinte, pentru ca si copii sã se delecteze cu ele, pãrintii si profesorii trebuie sã le punã la dispozitie DEX-ul si nuantele cuvenite. Dacã stimatul prefatator a emis un asemenea adevãr indiscutabil, de ce nu a separat textele care se puteau pune la dispozitia copiilor de cele care era decent sã rãmînã nepublicate într-o asemenea îngemãnare? Asa cum s-au petrecut lucrurile pînã acum. Ar fi scãzut valoarea cãrtii actuale? Cu sigurantã cã nu. Numai cã s-ar fi dovedit decenta si nobletea unora care si-au pus semnãtura pe genericul cãrtii. Sigur cã cineva ar putea spune: „Ce te dai mare, omule? Mai devreme sau mai tîrziu, tot o sã afle ce sînt termenii aceia“. Nimic mai adevãrat. Dar agresiunea la starea si notiunea de copil si copilãrie, la inocenta pe care o presupune ea ar trebui sanctionatã. Si încã drastic ! Nu se poate tolera asemenea actiune de pervertire a sensurilor de copil si copilãrie, si asa destul de asaltate si pe atît de numeroase cãi.
Dar sã vedeti minune, cã spre sfîrsitul cãrtii realizatorii cei multi si grijulii cu generatiile tinere si cu cultura nationalã, ne oferã si un „Glosar“. Nimic mai meritoriu. Dar la litera „C“ lipseste cuvîntul „corosiv“, ceea ce este o scãpare esentialã si nici la litera „P“, nu se gãseste vorba neaosã de „p...“, care denumeste organul copulator al bãrbatului. Ceea ce l-ar fi scutit pe prietenul meu de necazuri. Ceea ce este o gravã si impardonabilã eroare. Dar n-am terminat. ÃŽn „Referintele critice“ ale volumului (de altfel, o reusitã editorialã), ultima mentiune criticã apartine chiar presedintelui Uniunii Scriitorilor si redã un fragment din „Istoria sa criticã“ si în care se spune: „Pornograficã, în sens strict, cu toatã exprimarea verde, nu e nici Povestea povestilor. Si cu atît mai putin Povestea lui Ionicã cel prost, în care sexualitatea este o farsã de felul celei din Decameron...“ Nu. Sã stãm linistiti ! Dupã distinsul om a literelor, sexualitatea este o farsã, desi credem cã este orice în afarã de farsã, ci o realitate de care ar trebui sã ne ocupãm mai mult. Cît despre pornografie... nu, nici vorbã, este cea mai decentã scriere din cîte au fost vreodatã. Desigur cã nu înseamnã sã dãm de pãmînt cu Creangã ori cu Decameronul. Dar Decameronul constituie o scriere aparte, care nu este pusã la îndemîna copiilor si adolescentilor alãturi de texte scrise special pentru ei. Cum foarte bine, povestile corozive puteau lipsi din aceastã îngemãnare de texte. Ceea ce este o distantã colosalã. Si mai credem cã... CNA-ul ar trebui sã aibã un cuvînt greu de spus.

Articol afisat de 1886 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Virgil RÃZESU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri Alte Titluri Stiri Alte Titluri
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective