 SCHELETELE DE LA CURTEA LUI STEFAN
• 25 de schelete de copii, bãrbati si femei au fost descoperite în spatele Muzeului de Artã din Piatra Neamt, în timpul sãpãturilor pentru derularea proiectului de restaurare a Curtii Domnesti • se asteaptã ca astfel de morminte sã aparã si în zona Colegiului Petru Rares si lîngã zidurile Bisericii Sfîntul Ioan • mormintele descoperite în ultimele zile dateazã de circa 500 de ani, probabil de pe vremea voievodului Stefan cel Mare • acum 5 ani, alte 60 de morminte erau descoperite cu prilejul unor sãpãturi • 25 de morminte de bãrbati, femei si copii pînã la vîrsta celor nou nãscuti au fost descoperite în ultimele zile în timpul sãpãturilor care se efectueazã pentru reabilitarea Curtii Domnesti. Scheletele provin dintr-un cimitir medieval care a functionat cam la începutul secolului XVI pînã la începutul secolului XVIII. „Din sãpãturile vechi si cercetãrile preventive realizate acum patru, cinci ani, din zona locuintelor particulare situate în spatele Muzeului de Artã, am adunat o serie de informatii referitoare la cimitirul medieval care a functionat în zona centralã a municipiului Piatra Neamt. Pînã la demararea sãpãturilor care acum se aflã în desfãsurare, adicã pînã acum douã sãptãmîni, stiam de existenta a circa 150 de morminte în aceastã zonã. ÃŽn utlimele zile am mai descoperit încã 25 de morminte. Sînt vestigii care dateazã cu aproximatie de la mijlocul secolului al XVI-lea si pînã pe la începutul secolului al XVIII-lea. Mormintele contin schelete de adulti si copii, femei si bãrbati, avînd inventar specific Evului Mediu, inventar în general destul de sãrac, dar care prin specificul sãu contribuie la stabilirea cu aproximatie a datei complexelor respective. Pe lîngã înregistrarea informatiilor referitoare la cimitirul medieval, existent în zona Curtii Domnesti, mai asteptãm gãsirea unor vestigii de ordin arhitectural, care sã demonstreze cã în acea perioadã exista o adevãratã Curte Domneascã: fundatiile unor clãdiri care puteau sã deserveascã resedinta voievodalã de la Piatra Neamt si sediul principal al unitãtii administrative din zonã, respectiv tîrgul sau oborul Pietrei. Lucrãrile se desfãsoarã în mai multe puncte ale Curtii Domnesti: vecinãtatea imediatã a celor patru muzee din zona Curtii, în apropierea Bisericii Sfîntul Ioan si în spatiul dintre Colegiul Petru Rares si sediul nou al primãriei. Avînd în vedere importanta stiintificã a descoperirilor din aceastã zonã ar trebui sã ne aplecãm cu atentie asupra tuturor descoperirilor care cu sigurantã vor ajuta la elucidarea multor semne de întrebare privind Curtea Domneascã de la Piatra Neamt“, a declarat Gheorghe Dumitroaia, directorul Complexului Muzeal Judetean Neamt.
Schelete cu canalizarea pe piept
În niste transee late de circa un metru si jumãtate, se vãd, la adîncimi poate mai mici de doi metri, schelete aproape aliniate între ele. Unele si-au pãstrat dantura aproape intactã, de parcã ar fi rãmas
„cu zîmbetul“ pe fatã“. Se vede diferenta între ele, cele bãrbãtesti fiind mai masive si mai lungi. La un moment dat, se pot vedea douã schelete mai apropiate si între ele, de parcã ar fi niste rãdãcini ale copacilor din zonã, e scheletul unui copil lung cît sternul adultilor alãturi de care si-a gãsit linistea. Directorul Dumitroaia a spus cã dupã asezare, scheletele par a apartine unei familii. La doi pasi de acestea, în zidul transeului se vede o „scãfîrlie“, dupã cum o numesc cei ce fac sãpãturi. E craniul dupã care ar trebui sãpat, pentru a se da de scheletul întreg. Unele dintre oase încã mai au în jur resturi lemnoase, semn cã au fost îngropate în sicrie din lemn mai rezistent. Altele, par a fi asezate cu mîna, în pãmîntul rece. Soarele a încãlzit si uscat toate aceste descoperiri de rãmãsite umane. La un moment dat, a uscat si niste tevi care asigurã apa sau canalul pentru zona din vale, dinspre Palatul Administrativ, sau invers, dinspre Primãrie. Desi pare fioros, unul dintre schelete tine la propriu canalizarea pe piept. Cei care au fixat tevile în pãmînt, în urmã nu cu multi ani, dupã cum aratã acestea, ori n-au stiut pe unde trag conductele, ceea ce e destul de greu de crezut, datã fiind densitatea de oase, fie au considerat de cuviintã cã e mai omeneste sã nu „deranjeze“.
Scheletele vor ajunge în „Mormîntul mortului necunoscut“
Sau s-a sãpat pînã în imediata apropiere a oaselor si acestea nu au fost observate. Asa se face cã acum multe dintre mormintele înaintasilor sînt traversate de conductele aducãtoare de apã. Conform spuselor directorului Gheorghe Dumitroaia, în mod normal, dupã fotografierea scheletelor si recoltarea lor, se pun la dispozitia unui antropolog, care ar putea oferi amãnunte în plus fatã de cele stiute deja. Cert este cã în zona respectivã a functionat un cimitir ortodox, iar în morminte s-au gãsit uneori si monede, datînd începînd cu secolul al XVI-lea, cam de la 1525 si pînã spre 1800. ÃŽn Epoca Modernã cimitirul a fost închis, dovadã fiind clãdirile care au apãrut în acea perioadã în zonã. De altfel, pînã la construirea Muzeului de Artã, pe aceeasi suprafatã a existat o scoalã. Din descoperirile fãcute în cadrul sãpãturilor se mai poate conchide faptul cã s-au efectuat înmormîntãri succesive, ceea ce demonstreazã o functionare a cimitirului pe o perioadã lungã. Pe modelul „Mormîntului soldatului necunoscut“, care se gãseste în Cimitirul Eternitatea, scheletele care au fost gãsite în zona Curtii Domnesti, atît cele actuale cît si cele de acum patru, cinci ani, vor fi adunate într-un „Mormînt al mortului necunoscut“. Pentru odihna vesnicã un preot va oficia ceremonialul religios, mormîntul urmînd a se face cel mai sigur în apropierea Bisericii Sfîntul Ioan. Acesta va fi marcat cu o placã pe care se va preciza cã în acel loc îsi duc somnul de veci mortii de acum cîteva secole.
Acum 5 ani
ÃŽn mai 2005, sãpãturile arheologice preventive efectuate în spatiul Curtii Domnesti au dus la descoperirea altor 60 de morminte la fel de „sãrace“ ca cele gãsite zilele trecute: în afara scheletelor au iesit la luminã douã-trei podoabe si vreo zece monede, toate din bronz sau aramã. „Vreo zece morminte sînt datate cu monedã - asa cum se pune în morminte, dupã ritul crestin - iar monedele acestea ne vor ajuta, dupã ce vor fi restaurate, sã datãm cu exactitate necropola de aici. Singura monedã care a fost restauratã si identificatã pînã în prezent este o monedã ungarã din prima jumãtate a lui 1500, ceea ce ar putea însemna cã cimitirul a apãrut în secolele XVI-XVII; moneda era agãtatã la gît, deci ea putea sã fie ulterioarã perioadei în care a fost bãtutã si a circulat ca monedã, putea sã fi fost folositã pur si simplu ca pandantiv. Celelalte monede sînt destul de subtiri, foarte micute si nici nu sînt pãstrate prea bine. Noi nu am gãsit la mormintele de aici - decît cu foarte rare exceptii - podoabe: o pereche de cercei, un pandantiv, doi nasturi, toate din bronz sau aramã, si care urmeazã sã fie restaurate. Nu cred ca mormintele sã apartinã locuitorilor Curtii Domnesti, adicã cei care aveau un rang înalt“, declara acum 5 ani arheologul Roxana Munteanu, de la Complexul Muzeal Neamt.
Situatã pe un mic platou ce dominã centrul orasului, Curtea Domneascã de la Piatra Neamt este amintitã prima datã într-un document emis la 20 aprilie 1491, cînd Stefan cel Mare face danie Mãnãstirii Tazlãu trei sate: „Zãnestii, Stolnicii si Faurii pe Bistrita, mai jos de gura Cracãului /... / care au fost din ocolul curtilor noastre de la Piatra“. Se pare cã, totusi, Curtea Domneascã ar fi anterioarã acestei date, deoarece într-un act din 7 mai 1475 hotarul ocolului sãu este deja stabilit si, tinînd cont cã unul din satele ocolului este dãruit încã din 5 februarie 1468, începuturile Curtii Domnesti de la Piatra Neamt s-ar situa între anii 1468 si 1475. De asemenea, dupã cum rezultã din cercetãrile arheologice întreprinse între anii 1954-1955, se poate presupune cã initial constructiile nu au fost de mare amploare, acestea realizîndu-se abia dupã 1480.
Curtea Domneasca este restauratã cu 300 de miliarde vechi
Restaurarea si punerea în valoare a zonei turistice si culturale Curtea Domneascã Piatra Neamt, prin reabilitarea, dotarea si punerea în valoare a siturilor si clãdirilor de patrimoniu - Muzeul de Etnografie, Muzeul de Artã, Teatrul Tineretului, Turnul Clopotnitã, Ruinele beciului si Ruinele zidului de incintã ale Curtii Domnesti si muzeul aferent, costã 29.526.048 de lei. Din aceasta sumã, 24.074.150 de lei reprezintã cheltuielile eligibile, 778.000 de lei cheltuielile neeligibile si 4.673.897 de lei TVA. Din valoarea totalã a proiectului, contributia proprie a Consiliului Judetean este de 4.532.184 de lei, din care 435.506 lei sînt cheltuielile eligibile si diferenta, de 4.096.678 de lei, reprezinta TVA. Prin implementarea proiectului se urmãreste punerea în valoare a monumentelor din zona studiatã, prin spatii verzi, obiecte de mobilier urban, achizitionarea unui numãr de 28 seturi de dotãri necesare pentru echiparea corespunzãtoare a Muzeului de Etnografie, a celui de artã, a teatrului si Curtii Domnesti.
|
Autentificare
