CA ÎN IAD VOM TRÃI
• scãderea lefurilor bugetarilor, a pensiilor si a ajutorului de somaj va afecta pãturi sociale si asa sãrace • peste 10.000 de someri încaseazã lunar 48,7 miliarde de lei • plãtile pentru circa 140.000 de pensionari sînt de circa 917 miliarde lei lunar • toti acestia vor pierde 15% din venituri • cu exceptia pensionarilor de lux • statul ar cîstiga 155 miliarde ipotetici • si lumea medicalã se agitã, concluzia fiind „nu-i de stat în România“ • tristete mare este si prin primãrii, Consiliul Judetean si Prefecturã • Dupã ce zvonul cresterii taxelor, cota unicã de impozitare si tva, s-a calmat, am aflat de unde va face statul român marile economii, de la cei mai sãraci. Solutia cea mai la îndemînã nu era în nici un caz cresterea fiscalitãtii, dar nici tãierea veniturilor celor mai sãrace categorii sociale. Presedintele Bãsescu a anuntat joi, 6 mai 2010, cã se vor tãia cîte 15% din pensii, din ajutorul de somaj si 25% din lefurile bugetarilor. Pe baza cifrelor furnizate de Casa Judeteanã de Pensii Neamt dar si de Agentia Judeteanã pentru Ocuparea Fortei de Muncã, am încercat sã vedem care ar fi economia pe care guvernatii o vor face de la cei care nu au cu ce trãi de pe o zi pe alta. Conform datelor oficiale, în judetul Neamt sînt aproape 141.000 de pensionari care încaseazã lunar circa 917 miliarde de lei vechi. La prima vedere suma pare destul de mare, dar cu exceptia pensiilor de lux, marea majoritate a bãtrînilor duce o adevãratã luptã de supravietuire. Concret, la 31 martie 2010 în Neamt erau 140.930 pensionari, din care 117.468 din sistemul public si 23.462 pensionari din sistemul agricol. Fatã de decembrie 2009, cînd în evidente erau 140.119 pensionari, se înregistreazã o crestere de 570 de persoane. „Pentru pensionarii nemteni, în perioada ianuarie - aprilie 2010 au fost achitate pensii în cuantum total de 366.939.251 lei, din care 318.240.285 lei sînt pensii stabilite în sectorul de stat si achitate din bugetul asigurãrilor sociale, iar 48.698.966 lei este achitatã din bugetul de stat, pentru activitãtile desfãsurate în fostul sector agricol“, a declarat Maria Bocancea, directorul CJP Neamt. La un calcul rapid rezultã cã lunar, pensionarii nemteni încaseazã circa 917 miliarde lei vechi. Dacã executivul se tine de promisiune si reduce drepturile cu 15%, numai de la pensionarii nostri va cîstiga 13,76 milioane lei noi, adicã 137,6 miliarde lei vechi. Nu este nici mult, dar nici putin, depinde din ce perspectivã este privitã aceastã situatie.
121 de pensionari neafectati
Dacã facem raportarea la „spuma“ pensionarilor nemteni, adicã 121 de persoane, care încaseazã aproape 7,7 miliarde de lei, pierderea a 15 procente din bani nu înseamnã aproape nimic. ÃŽn vîrful clasamentului este un fost magistrat cãruia postasul îi aduce în fiecare lunã o pensie de 166 milioane de lei vechi. Si aproape de el, dar cu pensii mai mici sînt încã 103 fosti magistrati. Fostii salariati ai Curtii de Conturi sau fostii parlamentari par de-a dreptul pîrliti avînd în vedere cã au pensii de circa 50 milioane de lei vechi. Mai sînt 11 pensii pentru persoanele care au avut cel putin un mandat în Parlament, cu o pensie maximã de 5.596 de lei noi si sapte pensii de serviciu acordate persoanelor care au desfãsurat activitate la Curtea de Conturi, cu o pensie maximã de 5.982 de lei ron. ÃŽn schimb pentru zecile de mii de pensionari care au pînã în 10 milioane de lei vechi, pierderea a 15% este catastrofalã.
De la somerii nemteni nu se strîng prea multi bani, deoarece acestia încaseazã drepturi mult mai mici. Conform datelor oficiale în judet avem circa 20.000 de someri, din care primesc bani numai 10.176 de persoane. În luna aprilie 2010 plãtile cãtre acestia s-au cifrat la 4,87 milioane lei noi, 48,7 miliarde lei vechi. A tãia 15% de la ei, înseamnã o economie de fix 730.800 de lei ron (7,3 miliarde de lei vechi). Adunat, de la pensionarii si somerii nemteni pusculita statului ar cîstiga lunar cam 155 miliarde de lei vechi. Toate calculele guvernantilor sînt însã relative, pe niste bani care deocamdatã nu existã. Mai mult, perioada de somaj este limitatã, iar în conditiile date bãtrînii ar ajunge pe cale de disparitie.
Tãierea salariilor în lumea medicalã va duce spitalele în faliment
Vestea cã salariile lor ar putea fi diminuate cu un sfert, a fãcut ca atmosfera în Spitalul Judetean sã fie vineri, 8 mai, una de disperare. Fiecare cadru medical, fie el medic, fie asistent, îsi fãcea calculele înnebunit cam cu cît ar mai rãmîne dacã se va aplica reducerea de 25 de procente preconizatã de guvernanti. Concluzia tristã a tuturor a fost una singurã „nu-i de stat în România“. Din fericire, ei sînt printre putinele categorii de salariati la stat pentru care existã oferte de locuri de muncã foarte bune. Evident, în strãinãtate, unde sînt asteptati cu bratele deschise si salarii de mii de euro. Astfel, o asistentã medicalã cîstigã în medie în Spitalul Neamt în jur de 15 milioane de lei, cu tot cu sporurile de rigoare. Dupã diminuarea cu 25% a salariului, aceasta va rãmîne cu putin peste 11 milioane de lei, adicã nici 300 de euro. ÃŽn Occident, cea mai modestã retributie pleacã de la 1.000 de euro iar oferte sînt pe toate drumurile. Directorul unitãtii sanitare se gîndea cu spaimã la viitorul sumbru care se aratã, mai ales cã spitalul si asa suferã profund din cauza lipsei de personal. „Personalul medical are, teoretic, un statut aparte. Avînd în vedere cã noi ne cîstigãm singuri salariile prin efectuarea unor servicii, nu sîntem bugetari. Totusi, cînd e sã ni se dea, nu sîntem în aceastã categorie, dar cînd e sã ni se ia, sîntem inclusi. Dacã reducerea cu 25% se va aplica si la personalul medical, va fi jale, crunt. Nici nu vreau sã mã gîndesc ce se va întîmpla. Ne vor pleca toti medicii si asistentele. Ca sã poti lucra cu oamenii, sã ai disponibilitatea sã ai grijã de un bolnav, sã speli dupã el îti trebuie si o micã satisfactie financiarã. Acum, o infirmierã are o leafã de 7-8 milioane de lei pe lunã. Daca-i tai un sfert, mi-e greu sã cred cã va munci cu drag si spor pentru doar 5 milioane de lei. La medici va fi cel mai greu pentru cã reducerea salariilor îi va determina sã refuze sã mai facã gãrzi sau chiar sã plece în strãinãtate. Stiu medici care sînt sunati zilnic de spitale din Franta si Anglia si care îi roagã pe ai nostri sã meargã acolo. Li se oferã un salariu mai mult decît decent si le asigurã nenumãrate alte facilitãti. Pînã acum, multi au plecat dar si multi au ales sã rãmînã. Cu noile legi, cred cã vor pleca în masã“, a declarat medicul Silvia Rosescu, directorul Spitalului Judetean.
Primãria Piatra Neamt în stand-by
Angajatii municipalitãtii pietrene au urmãrit cu sufletul la gurã declaratiile prezidentiale de alaltãieri searã, iar ieri, cînd au ajuns la muncã, au discutat îndelung în pauzele de cafea si tigarã despre ce s-ar putea întîmpla cu lefurile sau, mai rãu, cu locurile lor de muncã. Sefii însã îi linistesc. Cel putin pentru moment. Potrivit sefului departamentului Comunicare din institutie, conducerea primãriei nu a luat în calcul vreo reorganizare a lefegiilor sau a grilei de salarizare. „Este prematur sã hotãrîm noi, ca primãrie, niste mãsuri care se impun sau nu dupã declaratiile presedintelui Traian Bãsescu. Mai întîi trebuie sã fie incluse de guvern într-un plan de mãsuri si abia apoi putem discuta concret. Rãmîne de vãzut, de asemenea, dacã va fi responsabilitatea noastrã sã luãm eventuale decizii de disponibilizare sau ni se vor trasa obligatii de la centru“, a declarat Gabriel Muraru. Primãria Piatra Neamt are 256 de angajati strict în clãdirea de pe strada Stefan cel Mare, la care se adaugã 129 de politisti comunitari, 53 de cadre medicale care au fost preluate de la Ministerul Sãnãtãtii si încã 47 de salariati la Directia Taxe si Impozite.
Supãrare si în Palatul Administrativ
Cã vor pleca acasã cu mai putini bani decît pînã acum este o certitudine si pentru angajatii Palatului Administrativ, care reuneste functionarii publici si personalul contractual din Consiliul Judetean Neamt si din Prefecturã. Lumea s-a supãrat întrucît volumul de activitate va rãmîne neschimbat, dar trebuie avut în vedere faptul cã în cele douã institutii sînt oameni care au venituri de invidiat. La polul opus sînt cei care încaseazã salariul minim si care vor intra în rîndurile celor mai amãrîti români. Asta, pe lîngã faptul cã angajatii din Consiliul Judetean încã mai returneazã niste bani lunã de lunã, în contul unor drepturi încasate necuvenit pînã acum vreo doi ani. Lumea din aceastã institutie încã nu s-a mobilizat, pentru a se stabili dacã se va trece la proteste sau nu. Vicepresedintele de sindicat al CJ, Gheorghe Nicorescu, a declarat cã se va discuta pe aceastã temã în zilele care vin. Dar a dat de înteles cã ieri, tãierea lefurilor a fost subiect de discutie în consiliu. În aceastã institutie îsi desfãsoarã activitatea circa 150 de angajati, dintre care aproape o sutã au statut de functionari publici si ceilalti reprezintã personalul contactual. La Institutia Prefectului numãrul angajatilor este cu mult mai mic - circa 60, dar si acestia s-au declarat revoltati de decizia Guvernului. Vasilica Dincã, purtãtor de cuvînt în cadrul Directiei Regionale de Statisticã Neamt, a precizat cã în luna martie, la nivel de tarã, salariul mediu brut în sectorul administratie publicã si apãrare si asigurãri sociale a fost de 3.085 de lei, iar netul de 2.205. În aceastã categorie de angajati intrã cei din domeniul administratiei publice centrale si locale, apãrare si unitãtile din sistemul public.
|
Autentificare
