SCANDAL ÎN PRIMÃRIE

• doi consilieri locali si ex-primarul se ceartĂŁ pe treburi administrative • cicĂŁ ar fi nereguli cu sistemul de supraveghere video, reteaua de apĂŁ, cu niste bani dati unui medic si cu o suprafatĂŁ vĂŽndutĂŁ, cu o scoalĂŁ veche concesionatĂŁ • acuzele reclamantilor sĂŽnt contracarate de primar •

Scandal cĂŽt ĂŽncape ĂŽn PrimĂŁria si Consiliul Local BĂŽrgĂŁoani, acolo unde doi consilieri - unul peremist si altul penegist - si fostul primar Manole Buga i-au declarat rĂŁzboi ĂŽn special primarului PetricĂŁ Schiopu. Treaba e serioasĂŁ, cĂŽtĂŁ vreme cĂŽnd pĂŁrtile se ĂŽntĂŽlnesc ies scĂŽntei, uneori la propriu. Ultima ĂŽmbrĂŽncealĂŁ, dupĂŁ cum sustine primarul Schiopu, s-a consumat joi, 17 iunie, cĂŽnd ĂŽn primĂŁrie a intrat fostul ei sef, Manole Buga, care a strigat la actualul gospodar al comunei. „Am chemat Politia si am sĂŁ ĂŽl reclam pe fostul primar la organele de ordine, pentru cĂŁ nu ĂŽmi pot desfĂŁsura activitatea din cauza lui. DupĂŁ ce se vor face verificĂŁrile de cĂŁtre institutiile la care au depus cei trei plĂŽngeri pentru a vedea ce nereguli am fĂŁcut, mĂŁ voi adresa instantei de judecatĂŁ, pentru cĂŁ au fĂŁcut declaratii mincioase la adresa mea“, a spus primarul Schiopu.

Fostii, versus actualii

Reclamatiile fĂŁcute de consilierii Titi Osaciuc (PNG), Ion ButurcĂŁ (PRM) si ex-primarul Manole Buga sĂŽnt multe la numĂŁr. Prima se referĂŁ la sistemul de supraveghere video pe care l-a montat primarul Schiopu ĂŽn institutie, pentru a-si supraveghea subalternii. Reclamantii zic cĂŁ „functionarii se simt frustrati si stresati de existenta acestei metode securisto-comuniste de umĂŁrire, simtindu-se permanent cu sabia lui Damocles deasupra capului“. Primarul zice cĂŁ la venirea ĂŽn institutie a copiat aceastĂŁ metodĂŁ de la alti alesi locali mai vechi ĂŽn alte administratiei, precizĂŽnd cĂŁ lumea se plĂŽngea de atitudinea sfidĂŁtoare a functionarilor si a vrut sĂŁ ĂŽi determine pe acestia sĂŁ fie amabili cu contribuabilul. Acuzele au ĂŽn vedere si renumita retea de apĂŁ potabilĂŁ din BĂŽrgĂŁoani, pe care au verificat-o si rĂŁsverificat-o tot felul de institutii ĂŽntrucĂŽt ar fi trebuit sĂŁ fie pusĂŁ ĂŽn functiune de ani de zile, dar din varii motive nu s-a ĂŽntĂŽmplat asa. Fiind la mijloc vorba despre fonduri europene (SAPARD), tevile au fost luate la puricat de-a lungul timpului. Cei trei reclamanti zic cĂŁ de cĂŽnd a venit noul primar, din vara lui 2008, s-a apelat la douĂŁ firme, care au acelasi patron, care au muncit pentru punerea instalatiei ĂŽn functiune, cheltuindu-se bani grei pentru asta. Sustin cei trei cĂŁ s-au dat sume foarte mari din bugetul local pentru plata firmelor, lucru recunoscut si de PetricĂŁ Schiopu, dar acesta din urmĂŁ zice cĂŁ patronul ĂŽn cauzĂŁ a fĂŁcut lucrĂŁri pe barba lui, pentru cĂŁ nu i s-ar fi garantat plata integralĂŁ. Consilierii sustin faptul cĂŁ nu s-a fĂŁcut licitatie publicĂŁ pentru desemnarea constructorului care sĂŁ prelungeascĂŁ reteaua, nu a existat vreun proiect si nici avizele necesare pentru lucrare.

„Nu ĂŽnteleg cum au curajul sĂŁ vorbeascĂŁ despre retea“

Primarul contracareazĂŁ acuzele si zice cĂŁ dacĂŁ fostul primar si-ar fi fĂŁcut treaba, atunci nu se mai ĂŽnregistra aceastĂŁ situatie. „Lucrarea a ĂŽnceput ĂŽn 2000, iar Buga a fost primar pĂŽnĂŁ ĂŽn 2004, dupĂŁ care viceprimar ĂŽntre 2006 si 2008, pentru cĂŁ persoana care ar fi trebuit sĂŁ detinĂŁ functia a fost grav accidentatĂŁ. Nu ĂŽnteleg cum au curajul sĂŁ vorbeascĂŁ despre retea, cĂŽtĂŁ vreme stiu ce-au fĂŁcut: 2 km de conductĂŁ, ĂŽn loc sĂŁ fie pusĂŁ ĂŽn Homiceni, unde ar fi deservit zeci de familii, s-a tras la BĂŽrgĂŁoani, pe strada cuscrului lui Buga, fĂŁrĂŁ proiect. ButurcĂŁ s-a racordat ilegal la retea si l-am tĂŁiat pe bunĂŁ dreptate. Nu ĂŽnteleg cum pot face reclamatii, cĂŽtĂŁ vreme Buga n-a fĂŁcut nimic pentru alimentarea cu apĂŁ a comunei. M-au reclamat la DNA si mĂŁ bucur pentru asta, ĂŽntrucĂŽt verificatorii cĂŽnd vor veni ĂŽl vor gĂŁsi pe Buga vinovat, ĂŽntrucĂŽt problemele de la el au apĂŁrut. N-am ĂŽnceput eu instalatia, ci el. Eu vreau s-o pun ĂŽn functiune. Am lucrat cu douĂŁ firme pentru cĂŁ trebuia o prelungire de retea si schimbarea unor piese, distruse ĂŽn timp pentru cĂŁ a rĂŁmas apĂŁ ĂŽn instalatie ani de zile. Mai sĂŽnt necesare si niste bransamente. Am plĂŁtit niste bani si ar trebui sĂŁ mai dĂŁm circa douĂŁ miliarde de lei vechi, dar l-am atentionat pe patron cĂŁ nu avem aceste fonduri si a lucrat pe barba lui. Am fĂŁcut caietul de sarcini si vom scoate reteaua la licitatie pe SEAP, cu tot cu restante“, a zis primarul.

Medic, cadre didactice...

Cei trei reclamanti vĂŁd cu totul altfel treaba si zic cĂŁ la BĂŽrgĂŁoani e haos cu bani publici. SupĂŁrati sĂŽnt pe primar si pentru cĂŁ i-a dat mai multe sute de milioane de lei medicului din satul BĂŁlĂŁnesti, pentru a-si contrui un cabinet particular, sustinĂŽnd cĂŁ doctorul din BĂŽrgĂŁoani nu are nici un sprijin. „Ce interes are primarul sĂŁ arunce cu banii din visteria primĂŁriei, si asa goalĂŁ, la persoane particulare?“. Consilierii nu uitĂŁ nici de cadrele didactice cĂŁrora nu li s-au decontat cheltuielile cu tranportul si sanse prea mari de a vedea banii nu au. VĂŁzĂŽndu-se pĂŁgubite, au actionat ĂŽn instantĂŁ conducerea scolii si pe cea a primĂŁriei pentru plata transportului. Primarul rĂŁspunde la rĂŽndul sĂŁu folosindu-se de consilierii ĂŽn cauzĂŁ, cu avizul cĂŁrora s-au directionat fondurile devenite subiect de ceartĂŁ. Cum din CL BĂŽrgĂŁoani fac parte 13 persoane - sase pesedisti, un peremist, doi penegisti, un penelist si trei pedelisti, iar primarul este PSD, reclamantii sĂŽnt aproape cantitĂŁti neglijabile la numĂŁrĂŁtoarea voturilor, oricare ar fi pozitia lor. „Medicul din BĂŽrgĂŁoani n-a cerut bani. SĂŁ-i dĂŁm fortat? Are un dispensat de nivel urban, cu toate dotĂŁrile si cu douĂŁ niveluri. Am dat bani si preotilor care au cerut si celor care au lucrĂŁri ĂŽn desfĂŁsurare. Anul acesta n-am mai dat nici un leu cĂŁtre biserici, pentru cĂŁ nu au mai vrut consilierii. Nu m-au interesat religia sau altele, ci am vrut sĂŁ le fiu de ajutor celor care aveau nevoie“.

Livada cu omizi

VĂŽnzarea livezii din BĂŽrgĂŁoani a stĂŽrnit mare vĂŽnzolealĂŁ printre autoritĂŁtile locale. Primarul actual ĂŽl acuzĂŁ pe Buga cĂŁ nu a fĂŁcut decĂŽt sĂŁ o caseze, tinĂŽnd-o ĂŽn paraginĂŁ, cu copaci bolnavi sau pe care ĂŽi tĂŁiau oamenii locului. „Prin vĂŽnzare directĂŁ s-au ĂŽnstrĂŁinat 42 de hectare de teren cu pretul de zece milioane de lei vechi pe hectar, cĂŽtĂŁ vreme pretul ĂŽn zonĂŁ este de 40-50 de milioane de lei pe hectar. Pretul real stabilit cĂŽnd s-a fĂŁcut inventarul bunurilor publice ale comunei este de circa 2,67 miliarde de lei vechi, ceea ce corespunde unei valori de 63,54 milioane de lei vechi la hectar. Dar primarul ce-a zis - mai bine sĂŁ ducĂŁ dorul banilor, decĂŽt grija lor! A vĂŽndut-o pe 400 de milioane de lei“, a spus unul dintre cei doi consilieri. Schiopu sustine cĂŁ declaratia este departe de adevĂŁr: „SupĂŁrarea a apĂŁrut de la faptul cĂŁ ButurcĂŁ ĂŽsi pĂŁsuna oile ĂŽn acea livadĂŁ, pe care Buga a evaluat-o ĂŽn 2008 si apoi a casat-o. În iunie 2008 au venit douĂŁ societĂŁti interesate de ea. Una a renuntat cĂŽnd a vĂŁzut-o, iar cealaltĂŁ a luat-o ĂŽn concesiune. A ĂŽnceput plantarea de copaci noi, dar pentru cĂŁ folosea fonduri europene, a trebuit sĂŁ devinĂŁ proprietarĂŁ. Asa am vĂŽndut-o la un pret care reflectĂŁ realitatea, pentru cĂŁ era ĂŽntr-o stare jalnicĂŁ. Acum este ĂŽngrijitĂŁ si de oamenii din zonĂŁ, care au un loc de muncĂŁ, iar noi ĂŽncasĂŁm impozite“. CĂŽt despre subventiile de la APIA despre care reclamantii sustin cĂŁ ĂŽn doi ani cumulate erau la valoarea pretului luat prin vĂŽnzare, primarul exclude asta, precizĂŽnd cĂŁ s-au ĂŽncasat bani ĂŽntr-un singur an, ĂŽn 2009, si nu la un asemenea nivel. Acuzele continuĂŁ si la adresa scolii GhelĂŁiesti, ĂŽnchisĂŁ de foarte multi ani, acum datĂŁ spre concesionare fiului viceprimarului Petru Voroneanu. Reclamantii sustin cĂŁ ar fi trebuit pĂŁstratĂŁ pentru cĂŽnd s-or ĂŽnmulti copiii satului, cĂŽtĂŁ vreme primarul zice cĂŁ dĂŁdea sĂŁ cadĂŁ, fiind o constructie de zeci de ani, aflatĂŁ ĂŽn paraginĂŁ.