CrĂŽsme, neputintĂŁ, greve...

• desi vremurile-s grele, ĂŽn Roman cĂŽrciumile nu duc lipsĂŁ de clienti • „De una micĂŁ se mai gĂŁseste ĂŽntotdeauna. Nu ai sĂŁ auzi niciodatĂŁ pe unul din machitorii obisnuiti cĂŁ cer bani de o pĂŽine. Acestia cer bani de un rachiu, de la cei mai «avuti», ne-a spus un cĂŽrciumar •

SĂŁrĂŁcia din zona Roman a dat nastere la multi „prozeliti“ cĂŁrora mĂŁsurile luate de cei care s-au succedat la conducerea tĂŁrii nu le pot aduce nici un beneficiu, pentru cĂŁ acestia nu au avut prea multe niciodatĂŁ, iar acum nici mĂŁcar sperantĂŁ. La Bucuresti, ĂŽn ultimele douĂŁ sĂŁptĂŁmĂŽni, grevele au fost la ordinea zilei si vor continua. România pare ĂŽn comĂŁ, nu ĂŽn crizĂŁ, asa dupĂŁ cum sustin unii. Oamenii o duc din ce ĂŽn ce mai prost, grija zilei de mĂŽine creazĂŁ tot mai multe drame. În provincie, sĂŁrĂŁcia se resimte tot mai mult, cel putin 70% din populatie fiind nevoitĂŁ sĂŁ apeleze la mĂŁsuri extreme de vietuire, la limita subzistentei. Multi ĂŽnsĂŁ se zbat ĂŽn sĂŁrĂŁcie si ĂŽncearcĂŁ sĂŁ trĂŁiascĂŁ de azi pe mĂŽine. Unul dintre nĂŁpĂŁstuiti, Ioan Grosu, ĂŽn vĂŽrstĂŁ de 50 de ani, este unul dintre obisnuitii tomberoanelor din preajma Bulevardului Republicii si nu numai. A recunoscut cĂŁ nu s-a prea omorĂŽt cu munca si nimeni nu a fĂŁcut nimic pentru ca el sĂŁ trĂŁiascĂŁ mai bine, din punct de vedere social. Si a mai recunoscut cĂŁ nici nu s-a strofocat sĂŁ-si depĂŁseascĂŁ starea. „M-am nĂŁscut prin pĂŁrtile BĂŁcestilor, judetul Vaslui, ĂŽntr-o familie cu 10 copii. PĂŁrintii nu au avut bani sĂŁ ne tinĂŁ prin scoli, au muncit cu ziua, pe ici pe colo, pentru a pune cĂŽte ceva pe masĂŁ. Am ĂŽnvĂŁtat sĂŁ citesc si sĂŁ socotesc cu ajutorul altor nĂŁpĂŁstuiti ca mine din Vaslui. Acolo, sĂŁrĂŁcie cruntĂŁ, mai ales dupĂŁ Revolutie. Am venit ĂŽn Roman ĂŽn 1995, am auzit cĂŁ aici se cĂŽstigĂŁ mai bine, dar aveam sĂŁ mĂŁ conving cĂŁ nu este chiar asa. Am ĂŽncercat sĂŁ mĂŁ angajez la patron, ĂŽnsĂŁ lipsa scolii si a actelor de identitate a fĂŁcut sĂŁ nu pot lucra decĂŽt cu ziua pentru cĂŽtiva lei. Nici nu stiu cĂŽnd m-am apucat de bĂŁut, cred cĂŁ de cĂŽnd mĂŁ stiu si acest lucru «m-a tras la fund» de tot. Am ajuns sĂŁ mĂŁ hrĂŁnesc din tomberoane sau din mila oamenilor. Mai adun cartoane de pe la unele magazine si dupĂŁ ce le predau, cu banii pe care-i obtin mĂŁ mai «rĂŁsfĂŁt» cu salam. În rest, se cam duc pe bĂŁuturĂŁ. De dormit dorm pe unde apuc, uneori pe la prieteni de pahar sau pe la unii oameni mai milostivi“, si-a depĂŁnat din poveste Ioan Grosu.

Se bea ĂŽn draci

Acesta a spus cĂŁ mai are credintĂŁ ĂŽn Dumnezeu, ĂŽnsĂŁ la bisericĂŁ merge doar cĂŽnd se dau pomeni. „Nu mĂŁ primeste nimeni ĂŽn bisericĂŁ, cu zdrentele care le am pe mine. ÎnsĂŁ, femei cu suflet ĂŽmi dau de pomanĂŁ, astfel cĂŁ vreo douĂŁ zile sĂŽnt asigurat cu mĂŽncarea. Uneori ĂŽmi mai scapĂŁ si cĂŽte un leu, care se duce pe «udĂŁturĂŁ». Nu stiu ce mai pot astepta de la viatĂŁ. La 50 de ani, simt cĂŁ pot sĂŁ mai muncesc ĂŽnsĂŁ nimeni nu are nevoie de mine“, a mai spus bĂŁrbatul.
Din categoria blazatilor face parte si Petru Gherzum, ĂŽn vĂŽrstĂŁ de 55 de ani. Omul a fost alungat de familie, se pare din cauza alcoolului, si este nevoit sĂŁ doarmĂŁ de sapte ani pe unde apucĂŁ. „ M-am angajat, prin mila unei patroane, la un restaurant, ĂŽnsĂŁ am fost alungat si de acolo, nu stiu din ce motive. RĂŁtĂŁcesc pe strĂŁzi si mĂŁ ĂŽntreb dacĂŁ meritĂŁ sĂŁ mai trĂŁiesc. Mie Dumnezeu mi-a luat totul. Este multĂŁ lume sĂŁracĂŁ, iar eu sĂŽnt prea mic si neĂŽnsemnat“, a spus Gherzum. SĂŁrĂŁcie, crizĂŁ, salarii diminuate, ajutoare de somaj, indemnizatii de cresterea a copilului micsorate. Cu toate acestea se bea ĂŽn draci, sĂŁ se mai uite de necazuri. Nu avem de unele, ne plĂŽngem, dar de bĂŁut se mai gĂŁseste! CrĂŽsmele sĂŽnt pline, cele cu vad au clienti fideli, indiferent dacĂŁ mai sĂŽnt bani sau nu. „De una micĂŁ se mai gĂŁseste ĂŽntotdeauna. Nu ai sĂŁ auzi niciodatĂŁ pe unul din machitorii obisnuiti cĂŁ cer bani de o pĂŽine. Acestia cer bani de un rachiu, de la cei mai «avuti», ne-a spus un cĂŽrciumar din Roman. SĂŽnt pensionari, de boalĂŁ sau de drept, care si-au rezervat, zilnic, ceva bĂŁnuti pentru o cinzeacĂŁ sau pentru un sfert de vin de „surcele“. DupĂŁ ce acestia prospecteazĂŁ piata, mĂŽnati de „coloneii sau generalii“, de acasĂŁ, ĂŽn spetĂŁ consoartele, trec sĂŁ „semneze condica“ la birtul sau crĂŽsma din cale. Se plĂŽng la rĂŽndul lor de preturi, de austeritate, de ziua de mĂŽine, ĂŽsi i-au ratia de „libertate“ si pleacĂŁ pe la casele lor mormĂŁind printre dinti ĂŽnjurĂŁturile de rigoare. În urmĂŁ, rĂŁmĂŽn cei fĂŁrĂŁ de cĂŁpĂŁtĂŽi, fĂŁrĂŁ familii, fĂŁrĂŁ obligatii, cei care asteaptĂŁ mereu ca altii sĂŁ le facĂŁ cinste, pentru cĂŁ ei nu au fost ĂŽn stare sĂŁ se chiverniseascĂŁ sau sistemul i-au condamnat la statutul precar ĂŽn care se aflĂŁ. Cine e de vinĂŁ? Se ĂŽntreabĂŁ tot mai multi, ĂŽnsĂŁ rĂŁspunsul rĂŁmĂŽne o nebuloasĂŁ, de 20 de ani. Se iese ĂŽn stradĂŁ, se discutĂŁ ĂŽn crĂŽsmĂŁ, pe la colturi, la partide, dar nimic nu se faced. O vorbĂŁ spune limpede: „CĂŽinii latrĂŁ si caravana trece!“.