MEGA TEAPÃ CU CEREALE

• un afacerist din TarcĂŁu, Sorin PanĂŁ, a tepuit statul prin neplata taxei pe valoare adĂŁugatĂŁ si a impozitului pe profit • prin douĂŁ firme s-a tras un „tun“ de circa 100 miliarde vechi • achizitii de cereale s-au fĂŁcut din tarĂŁ si din Bulgaria • ĂŽn multe tranzactii au fost implicate persoane fictive • afaceristul se aflĂŁ acum ĂŽn Penitenciarul Iasi •

Sorin Panã, de 46 de ani, din Tarcãu, a fost trimis în judecatã de procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, Serviciul teritorial Bacãu, fiind acuzat de evaziune fiscalã si fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. În perioada 2007 - 2008, patronul nemtean a fraudat bugetul de stat cu o sumã record, de 9,7 milioane de lei ron (97 miliarde de lei vechi) echivalentul a 2,26 milioane de euro. Inculpatul a efectuat tranzactii ilicite cu cantitãti uriase de cereale si nu a achitat cãtre bugetul de stat dãrile aferente, taxa pe valoare adãugatã si impozitul pe profit. Totul s-a realizat prin douã firme, Luncuta, din Rãstolita, judetul Mures si Ianis, din Tarcãu. Acum statul încearcã recuperarea prejudiciului, drept pentru care Directia de Finante Mures este parte civilã în procesul penal cu 1,6 milioane lei noi, iar Directia de Finante Neamt cere, pe cale judecãtoreascã, recuperarea sumei de 8,05 milioane de lei noi. Rãmîne de vãzut dacã acuzatul are suficiente resurse pentru a da atîta bãnet, avînd în vedere faptul cã în acest moment nu mai desfãsoarã activitãti comerciale. Este încarcerat la Penitenicenciarul Iasi, executînd o sentintã de 4 ani si 9 luni de detentie din contopirea unor pedepse pentru mai multe fapte de furt, înselãciune si infractiuni la regimul circulatiei.

VerificĂŁrile initiate de Garda FinanciarĂŁ

Primii care s-au sesizat despre afacerile ilegale desfãsurate de afaceristul Panã au fost cei de la Garda Financiarã Neamt. În urma unor controale, în octombrie 2008, comisarii au sesizat Parchetul Bicaz, dar ulterior cauza a ajuns la Parchetul de pe lîngã Tribunalul Neamt. Datoritã prejudiciului urias, pe 7 octombrie 2009 cauza ajunge la procurorii de la la DNA Bacãu. Conform actului de inculpare Sorin Panã a preluat firma Luncuta de la o mai veche cunostintã a comisarilor nemteni, Claudia Apopei. De fapt cei doi erau asociati si la o altã societate. Desi Luncuta se ocupa în general cu tãierea si rindiluirea lemnului, în 2007 a trecut la afaceri mai mãnoase. Atunci Panã l-a cunoscut pe Neculae Popescu, administratorul firmei Cereal Service, din Constanta, nemteanul trebuind sã-i livreze celui din urmã cereale. Dupã transporturi ceva mai mici, în perioada 2 iulie - 18 octombrie 2007 Luncuta a trimis cãtre firma dobrogeanã 6.200 de tone de floarea soarelui bio, porumb bio, rapitã, grîu. A fost deschis cont bancar la o bancã din Constanta, iar pentru marfã Luncuta a încasat de la Cereal Service peste 5,6 milioane de lei noi. Banii au plecat din bancã în buzunarul lui Panã cu sacosa, iar plata s-a fãcut pe baza borderourilor de achizitie a grînelor de la persoane fizice. Oficiul pentru Prevenirea si Combaterea Spãlãrii Banilor a stabilit cã în iulie 2007 au avut loc 20 de retrageri în numerar de 5.656.500 lei ron (56 de miliarde de lei vechi). Toate au fost fãcute de Panã. Cu toate acestea Luncuta nu a raportat nimic la Fisc si astfel paguba în dauna visteriei statului s-a cifrat la 1,66 milioane noi (din care peste 903.000 este taxa pe valoare adãugatã plus impozit pe profit de peste 760.000 lei). Mult dupã aceastã teapã, la finele lui 2009 Fiscul din Mures a cerut si obtinut deschiderea falimentului la Luncuta SRL.

IntrĂŁ ĂŽn horĂŁ Ianis SRL

Cum treburile au mers super bine pe Luncuta, în 2008 Sorin Panã a deschis la Tarcãu firma Ianis. Aceasta fusese preluatã de la o femeie din Poiana Mãrului, judetul Suceava si avea ca obiect de activitate baruri si alte activitãti de servire a bãuturilor. Panã a intentionat de la bun început sã o foloseascã în alte scopuri, drept pentru care la finele lunii iunie 2008 firma Ianis deschide cont bancar, în lei si euro, la o bancã din Murfatlar, judetul Constanta. A fost perfectatã o întelegere cu acelasi Popescu, fiind vorba tot de afaceri cu cereale. Numai cã acesta din urmã a pus la bãtaie o altã firmã, Crisor Impex, administratã de fosta lui secretarã. Anchetatorii au apreciat cã Popescu a vrut sã evite legãtura societãtii sale cu firma Ianis, numai cã patronul dobrogean a sustinut initial cã nu a avut încredere în Panã, pentru cã acesta lucra printr-o firmã intermediarã. Ca si în primul caz afaceristul nemtean a achizitionat cereale de la producãtori agricoli, din mai multe judete, totul fãrã documente legale. Grînele din Ialomita, Buzãu, Cãlãrasi si Constanta au fost trasportate la Crisor Impex. Mai apoi Ianis a fãcut si achizitii intracomunitare si a adus de la o firmã din Silistra, Bulgaria, circa 3.200 tone de grîu si 754 tone rapitã în valoare de 751.997 euro. În acest fel nu avea obligatia plãtii tva, ci doar sã înregistreze taxa prin mecanismul taxãrii inverse. Pentru asta ar fi trebuit sã depunã la Fiscul din Bicaz mai multe declaratii. Dar Panã a declarat importuri de numai 110.535 lei noi. Ulterior Garda Financiarã a stabilit cã achizitia a fost de 2,7 milioane lei ron. Toate mãrfurile au fost livrate cãtre Crisor Impex si TD International Slobozia. În final ancheta a concluzionat cã, în perioada 22 iunie-16 octombrie 2008, Ianis nu a înregistrat în contabilitate si nu a declarat facturi emise cãtre Crisor si TD International reprezentînd livrãri de mãrfuri de peste 23 milioane de lei. Prejudiciul cauzat de aceastã firmã bugetului de stat a fost de 8.054.003 lei noi (din care 4,3 milioane este tva si restul impozit pe profit).

GrĂŽne cumpĂŁrate de la „fantome“

Pe parcursul urmĂŁririi penale PanĂŁ a dat o singurĂŁ declaratie, pe 10 iunie 2009, prin care nu a spus mare lucru, apoi s-a prevalat de dreptul de a nu da depozitii si nu a mai discutat cu anchetatorii. Anchetatorii au cĂŁutat persoanele fizice de pe borderourile pe baza cĂŁrora banii din bancĂŁ au fost ridicati cu sacosa de cĂŁtre acuzat. În cel mai bun caz au dat de persoane care aveau suprafete prea mici de teren pentru a livra cantitĂŁti uriase de grĂŽne. Oamenii legii au gĂŁsit persoane al cĂŁror nume nu „bĂŁtea“ cu codul numeric personal, iar pe unele borderouri erau nume fictive. Numai pe Ianis au fost ĂŽntocmite 326 astfel de borderouri. Implicare ĂŽn cauzĂŁ au avut si firmele cu care a lucrat PanĂŁ. Numai cele din Constanta aveau mijloace pentru a se ocupa direct de comertul cu cereale, drept pentru care nu aveau nevoie de intermediari. Probabil din acest motiv unii dintre ei, printre care si constĂŁnteanul Popescu, au dispĂŁrut pe parcursul cercetĂŁrilor. DupĂŁ ce a dat o declaratie la Neamt si una la DNA BacĂŁu afaceristul nu a mai fost de gĂŁsit. Pentru unele personaje din aceastĂŁ spetĂŁ stufoasĂŁ, cauza a fost disjunsĂŁ.