 Opriti jaful la Spitalul Neamt!
• soarta spitalului judetean a fost dezbãtutã intens de politicieni, autoritãti locale si medici • „Cu totii trebuie sã cãutãm surse suplimentare de finantare pentru cã altfel spitalul nu va supravietui“, spune seful CJAS Neamt • primarul Gheorghe Stefan propune taxã de sãnãtate de la firmele din judet si parteneriat public-privat pentru rentabilizare • Soarta Spitalului Judetean Neamt atîrnã de un fir, subtire din cîte se pare. Subiectul este considerat suficient de fierbinte cît sã scoatã din case, în zi de duminicã, toatã lumea bunã a politicii, administratiei locale si judetene, a sectorului sanitar nemtean. Ieri a avut loc o reuniune, cu scopul declarat de a vedea care sînt pierderile spitalui, pe unde se duc si ce se poate face ca sã-l tragã de pe buza prãpastiei. Dupã 20 de ani în care statul, respectiv ministerul Sãnãtãtii a alocat bugete consistente, (poate nu de ajuns dar suficiente ca multi sã mãnînce o pîine albã de pe urma spitalului), robinetul banilor publici a fost oprit aproape de tot. ÃŽn plus, de la începutul acestui an o lege obliga spitalele sã nu dea mai mult de 70% din buget pe salarii, fapt care a adîncit gaura neagrã în care se aflã unitãtile sanitare. ÃŽn acelasi timp, dupã ani buni, mai-marii Sãnãtãtii nemtene au constatat cu „uimire“ cã spitalul are pierderi mari, începînd de la apa care curge într-o veselie si pînã la achizitiile de alimente la suprapret ori la niste contracte pãguboase fãcute în urmã cu ceva ani, care au lãsat urme grele, concretizate sub forma unor arierate de 200 de miliarde de lei vechi. „Situatia este delicatã“, a spus primarul Gheorghe Stefan, cel care, de altfel, a si anuntat reuniunea. „Eu am discutat la Bucuresti, chiar cu premierul si cu presedintele Bãsescu si am spus deja cã, dupã pãrerea mea, desi nu sînt specialist, e foarte clar cã banii bugetului nu trebuie risipiti. Spitalele nu trebuie desfiintate, nici la Roznov, nici la Bicaz, dar sînt variante sã le pãstreze ca sectii. Cu conditia, desigur, sã se încadreze în buget. Sau, ce am propus eu si mi s-a spus cã este o idee bunã, sã se facã parteneriate public-private, sã se externalizeze unele sectii, sã se autogestioneze, sã nu mai rispeascã banul public“, a declarat primarul Stefan. ÃŽn conditiile în care spitalul judetean are peste o sutã de salariati „tehnici“, la modul dulgher, tîmplar, sudor, mecanic, în care alimentele se cumpãrã la pret dublu sau chiar triplu fatã de piatã, e cam greu. O recunoaste si Stefan: „Sînt achiztii care nu sînt bine gestionate, cheltuieli neproductive. Trebuie fãcut ordine, pentru cã, dacã banii n-ar mai fi risipiti, poate ar ajunge si chiar s-ar putea produce niste bani“.
„Spitalul este într-o situatie disperatã“
Seful Casei de Asigurãri Neamt vorbeste de gravitatea situatiei în care a ajuns SJU Neamt. Iar perspectivele sînt la fel de sumbre. „Bugetele alocate de la 1 aprilie pentru spitale vor fi si mai mici si pentru a nu se ajunge într-o situatie extremã, chiar de închidere, trebuie fãcut neapãrat ceva. Am cerut lista tuturor cheltuielilor publice. De asemenea, am spus cã nu voi semna contractul cu spitalul fãrã contracte de management cu sefii de sectii. Am cerut si o analizã a eficientei fiecãrei sectii dar si propuneri de externalizare a unor servicii precum cele de curãtenie, bucãtãrie, etc., fapt care ar duce la reducerea cheltuielior atît cu personalul cît si cu costurile efective. Apoi, cu totii trebuie sã cãutãm surse suplimentare de finantare pentru cã altfel spitalul nu va supravietui“, a declarat Valericã Frãtilã. ÃŽn 2010, Spitalul Neamt a primit de la Casa de Asigurãri un buget total de 530 de miliarde de lei vechi, bani care au ajuns doar pînã în august.
Taxã de sãnãtate pentru firme
Gheorghe Stefan a mentionat ca posibilã solutie de finantare instituirea unei cotizatii lunare de la mediul privat, care sã ajungã la spital. „Decît sã te duci la fiecare doctor sau asistentã si sã fii atent cu ei, ca sã zic asa, mai bine punem o taxã legalã, corectã, de 100-200 lei de la fiecare firmã din judet, bani care sã se ducã în sãnãtate. Dar sã fie bine gestionati si sã ai siguranta cã se duc acolo si nu mai trebuie sã te duci cu atentii la medici. Eu am avut prilejul ca afarã, cã stiti cã am avut o problemã medicalã, sã constat cã majoritatea cautã spitalele private. Ei au card pentru servicii publice, dar preferã sã plãteascã diferenta si vin la spitale private. Sigur, si serviciile medicale sînt pe mãsurã, iar spitalele acelea sînt profitabile, cu servicii de calitate si profesionisti. Sau mai au un fond în care fiecare lasã cît doreste iar banii se duc apoi în spital, pentru personal. Dar e la vedere. Nu în buzunare sau plicuri. De aceea spun cã se pot institui taxe pentru servicii medicale, numai sã le faci competitive. ÃŽn primul rînd trebuie reduse costurile si risipa. Trebuie vãzut unde se risipeste banul public si luat mãsuri. Apoi, trebuie gãsite solutii de adus venituri, iar în al treilea rînd vorbim de forma de organizare. Ori externalizare de sectii sau de activitãti, ori altceva. Statul este interesat sã nu mai bage bani. Dacã transformã spitalele în cãmine de bãtrîni tot din buget cheltuieste numai cã de la alt minister, de la Muncã, nu de la Sãnãtate. Nu cred cã facem nici o afacere asa. Un parteneriat public-privat ar putea fi solutia. Eu, dacã as fi doctor, as lua un spital dintr-ãsta în gestiune, mai ales cã as avea baza toatã. Sistem privat înseamnã oameni mai buni, plãtiti mai bine, servicii la alt nivel, investitii“, a adãugat Gheorghe Stefan.
|
Autentificare
