Sat medieval din mileniul... III
• primãria s-a prins cu Fundatia „Stefan cel Mare“ într-un proiect ce vrea sã ridice circa 130 de case tãrãnesti vechi, locuibile si cu civilizatia mileniului III bine mascatã în lemn, lut si paie • „Noi am pus la dispozitie o pãsune de 9 hectare, cu pozitie deosebitã si priveliste spre Ceahlãu, ei vin cu gospodãriile si aranjarea lor ca într-un sat“, spune primarul Petru Bîia • „O parte din case vor fi aduse, dar cei care le au deja le pot reloca în acest asezãmînt“, spune Niculina Mircea, presedintele fundatiei • La poale de munte, pe marginea lacului Bicaz, undeva în stînga viaductului, la capãtul unui drum pietruit care urcã spre Petru Vodã, va lua fiintã primãvara asta primul sat medieval construit în secolul XXI. Asezãmîntul memorial-medieval-social-cultural, cum este el numit ca titlu de proiect, a unit în acelasi scop Primãria Poiana Teiului si Fundatia „Drept credinciosul voievod Stefan cel Mare si Sfînt“, dar este pe cale sã angreneze si alte primãrii de pe Valea Muntelui, cum ar fi de exemplu Hangu. Visul lor e sã aibã „un loc în care timpul va pãrea sã se fi oprit în vremuri demult apuse“. Vor sã refacã atmosfera epocii lui Stefan cel Mare, ca mod de viatã cu caracter permanent. Si s-au oprit la Neamt, dupã ce proiecte similare au fost pornite la Brodina de Sus si Orata (Suceava) sau la Braniste (Dolj). Petru Bîia, primarul de Poiana Teiului, s-a alãturat proiectului de cînd a auzit de el. „Noi am pus la dispozitie o pãsune, dar cu pozitie deosebitã, are priveliste directã spre Ceahlãu, spre lac, este si putin în pantã. Ei vin cu constructiile vechi, pe tipuri de gospodãrii, pe mestesuguri, agriculturã, biserici, aranjate în spatiu ca într-un sat. Au achizitionat deja cîteva case vechi. Urmeazã sã le aducã si sã le restaureze. Vor sã facã asta chiar cu ajutorul mestesugarilor din zonã. Este un proiect ambitios, sã vedem cum îl finalizãm. Este sat medieval, dar unii din cei interesati vor putea locui acolo, în spatii de cazare. Vor fi si persoane care sã aibã produse alimentare traditionale. Fundatia a mai fãcut asa ceva la Brodina de Sus, dar la o scarã mai micã. Nu un asezãmînt pe 9 hectare cum va fi la noi“, zice acesta. ÃŽn mãsura în care se va putea, primarul Bîia n-are nici o rezervã în a implica autoritatea localã si financiar, nu doar cu terenuri date în folosintã. Si s-a angajat deja cã va rezolva problema drumului pietruit, care trebuie amenajat sã reziste pe orice fel de vreme. „Ideea face parte din obiectivul fundatiei, de reînviere a traditiei tãrãnesti din zona Moldovei în general si tinutul Neamtului în special. Vrem sã fie o poartã în timp spre casa si gospodãria tãrãneascã, care sã armonizeze elementele arhitecturale traditionale, specifice mediului rural si mestesuguri. ÃŽn zonã vom face si o micã reactualizare a Culturii Cucuteni, prin realizarea a 20 de locuinte functionale în spiritul acestei culturi. Mircea Ceacâru si arhitectul Constantin Preoteasa, specialist în Cucuteni, vor sprijini asta“, spune Elena Iftimie, vicepresedintele Fundatiei „Stefan cel Mare“ si coordonatorul proiectului.
„ÃŽncercãm sã respectãm particularitãtile Neamtului“
Vor fi 133 de case tãrãnesti, din diferite zone ale Moldovei, împãrtite pe categorii de folosintã. Pe lîngã cele 20 de case Cucuteni locuibile, vor mai fi 30 de case sociale, cã fundatia se ocupã si cu sprijinirea sãrmanilor. „ÃŽn aceste case vor locui 10 copii, 10 tineri si 10 bãtrîni. Vor fi locuinte temporare, pentru studiu sau odihnã“, a mai sustinut Elena Iftimie. Vor mai fi aduse 13 biserici, mai mari sau mai mici, iar pentru viata socialã a satului va fi amenajat un amfiteatru pe treptele naturale ale terenului. Alte 25 de constructii vor avea caracter mestesugãresc, cu tot cu anexele de rigoare. Aici încã se lucreazã la idei. „Vedem ce specialisti gãsim, cã vrem sã respectãm cît mai bine traditiile tãrãnesti. Nu stim cîti mesteri autentici sînt. Dar vrem sã avem acolo ateliere de cojocãrit, dulgherie, tîmplãrie, dogãrit, drãnitit, funierit, lumînãrit, vãrãrit, rotãrit, fierãrit, precum si încondeiere de ouã, cusut, cãsãrit, ceramicã, împletituri (din papurã, pãnusi, rãchitã), articole bisericesti si anexe gospodãresti în care se va prepara hranã din productie proprie, absolut naturalã si traditionalã. Toti locuitorii din sat si zona învecinatã vor fi implicati în asta. Vrem sã implicãm toti oamenii din Neamt, cã este un proiect pentru întreg judetul“, mai afirmã coordonatorul proiectului. Pentru a se realiza satul medieval, oamenilor cu case vechi li se va propune sã se mute aici, iar celor care nu doresc li se vor face oferte de cumpãrare sau de donatie. „O parte din case vor fi aduse, dar cei care le au deja le pot reloca în acest asezãmînt. Ei vor rãmîne proprietari si se vor ocupa de administrarea lor beneficiind totodatã de avantajele acestui asezãmînt. Noi, ca fundatie, nu urmãrim scopuri patrimoniale. Unele sînt cumpãrate, altele sînt date în folosintã, plus donatii cu ce mai are fiecare pe acasã, unelte si obiecte. Va fi un parteneriat cu proprietarul. Conditia foarte importantã este ca sã se respecte scopul si principiile fundatiei, mai ales traditia. ÃŽncercãm sã respectãm particularitãtile Neamtului. Toate constructiile vor fi din lemn, pãmînt, paie si sticlã la geamuri, dar va exista si confortul mileniului III, la încãlzirea cu centrale, de exemplu. Nu va fi însã plastic si nu veti vedea termopane. Nu am calculat încã investitia. Sîntem în faza de proiect. Acum sînt vorbe, vise, dar în aprilie vom începe mutarea primelor case“, mai spune Niculina Mircea.
|
Autentificare
